Microscopul vechi de peste 200 de ani, cu mostra intactă. Cum arată gângăniile studiate în secolul al XVIII-lea FOTO
0Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia deține, printre zecile de instrumente aflate în colecția de știință, și un microscop de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, din perioada în care a fost înființată instituția de cultură.
Microscopul aflat în colecția Bibliotecii Batthyaneum se remarcă prin faptul că păstrează intactă, după mai mult de 200 de ani, mostra de studiu, cu tot cu gângăniile imortalizate sub lupă, care par a fi niște căpușe.
„Știința a evoluat rapid în secolul al XVIII-lea, iar «experimentarea» a devenit cuvântul de pe buzele tuturor. Invenția instrumentelor prin care cunoașterea reușea să ajungă în inima materiei a luat un avânt formidabil”, susțin reprezentanții bibliotecii.
Potrivit acestora, în 1702, James Wilson își prezenta în fața Societății Regale Britanice invenția unui microscop de buzunar.
La bază, instrumentul era o reinterpretare a microscoapelor compuse italiene din secolul al XVII-lea concepute de Carlo Antonio Tortoni (1640-1700), Giuseppe Campani (1635-1715) și Filippo Bonanni (1638-1723). Microscopul cu o singură lentilă a fost inventat înainte de 1694 de către matematicianul olandez Nicolaas Hartsoeker (1656–1725).
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác (1741-1798). Acesta este cel care a adus microscopul și l-a inclus în colecția de obiecte de știință, care avea să se păstreze timp de peste 200 de ani.
Alături de un observator astronomic și mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de episcop cu denumirea de Institutum Batthyaniani / Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.
Nucleul de astăzi al Biliotecii Batthyaneum, totodată fondul-tezaur al acesteia, îl constituie colecţia privată a episcopului Batthyány Ignác, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea. Ele au fost procurate prin achiziţiile efectuate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea.
Donaţiile au constituit forma principală de îmbogăţire a fondurilor bibliotecii în cursul secolului al IX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea. Observatorul astronomic a funcţionat numai până la Revoluţia din 1848, când a fost bombardat. Ulterior, a fost transformat în muzeu, destinaţie cu care a mai funcţionat vreme de un secol.
Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, păstrează amenajarea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac Zopf, amestec de Neoclasicism şi Rococo, având aceeaşi structurare interioară a spaţiului în nava supraînălţată de o galerie, altar şi cor.
În 1912 s-au pus aici bazele unui valoros muzeu de arheologie şi de artă sacră, care şi-a îmbogăţit colecţiile în perioada interbelică, perioadă din care datează şi denumirea de Batthyaneum. Valoarea Bibliotecii este dată şi de cele două arhive ale Transilvaniei, a Conventului de la Cluj-Mănăştur şi a Capitolului de la Alba Iulia.
Se încarcă comentariile...
