România lucrului prost făcut. Cum s-au ras de pe faţa pământului 30 de hectare de pădure pentru o pârtie de schi uitată
0
Guvernele care s-au succedat la conducerea României au abandonat rând pe rând proiectele vizând construirea de pârtii de schi în diverse locuri ale ţării. Un exemplu elocvent este cel din comuna Horea, judeţul Alba, unde s-au cheltuit inutil 1,5 milioane de lei şi s-au tăiat aiurea peste 30 de hectare de pădure.
În Munţii Apuseni, la limita judeţelor Alba şi Cluj, nu departe de locul unde s-a prăbuşit în ianuarie 2014 avionul pilotat de Adrian Iovan, trebuia finalizat de câţiva ani un proiect guvernamental privind construcţia unei pârtii de schi. Investiţia a fost abandonată după ce s-au cheltuit 1,5 milioane de lei şi se află în această situaţie de aproape cinci ani.
Iniţiativa amenajării pârtiei a aparţinut Primăriei Horea, care a propus în 2009 includerea proiectului în programul naţional „Schi în Carpaţi“, transformat ulterior în „Schi în România“. Administraţia locală din Horea a organizat o licitaţie pentru amenjarea pârtiei şi instalarea unui telescaun, câştigată de firma Acomin SA Deva. Proiectul a început în forţă în 2010.
Ministerul Dezvoltării, condus la vrea respectivă de Elena Udrea, a decontat pentru realizarea proiectului tehnic, amenajarea şi defrişarea zonei în care urma să funcţioneze pârtia, respectiv pentru turnarea fundaţiilor la pilonii viitorului telescaun. Lucrările au început în forţă în 2010.
Guvernarea PSD versus administraţia PNL
„Proiectul s-a blocat când a căzut guvernul PDL şi a venit la guvernare USL, în mai 2012. Pârtia urma să aibă o lungime de 850 de metri, telescaun şi tunuri pentru zăpadă. Este amplasată pe un versant nordic al muntelui ceea care ar permite existenţa zăpezii mai multe luni pe an. Oricum, acolo este zăpadă continuu vreme de patru luni. Dacă se realizează, va ajuta la dezvoltarea a două judeţe, Alba şi Cluj, mai ales că în apropiere nu mai există pârtie de schi“, a detaliat Corneliu Olar, fostul primar al comunei Horea, în prezent deputat PNL. Din punct de vedere administrativ, pârtia se află pe teritoriul comunei Beliş din judeţul Cluj, dar terenul este proprietate a administraţiei din Horea.
Suprafaţa vizată de proiect se întinde pe 36 de hectare, de pe care a trebuit defrişată pădurea. Fostul primar spune că zona avea statut de păşune împădurită, ceea ce a permis amenajarea zonei fără costuri mari. „Ar fi păcat să nu fie finalizată. Primăria este dispusă să vină cu cofinanţare. Valoarea rămasă a investiţiei este de 2 milioane de euro, din care cea mai mare parte este costul telescaunului care va fi adus din Austria“, a completat Corneliu Olar. Programul a fost deblocat teoretic în 2016, dar revenirea la putere a PSD nu acordă mari şanse proiectului din Apuseni, coordonat de administratori locali din PNL.
„Transursoaia“, drumul bun pentru turişti
Reprezentanţii administraţiei locale susţin că o soluţie ar fi includerea acestui proiect pentru finanţare cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional. Planul urbanistic zonal cuprinde, pe lângă pârtie, şi amenjarea unui sat de vacanţă pentru ca turiştii să aibă la dispoziţie toate facilităţile.
Zona se află la aproximativ 60 de kilometri de Cluj-Napoca, 150 de kilometri de Oradea, 40 de kilometri de oraşul Cîmpeni şi 120 de kilometri de Alba Iulia.
În 2015, a fost finalizată modernizarea drumului naţional 1R, care trece pe la baza pârtiei şi care face legătura între localităţi din Alba şi Cluj prin nordul Munţilor Apuseni. „Transursoaia“, cum l-au botezat deja localnicii, este asfaltat integral şi porneşte din DN1, la Huedin, urcă domol spre zona de deal din localitatea Călăţele, până la Fântânele, unde devine mai abrupt, şi apoi până în vârful Dealului Negru. De aici, şoseaua coboară din nou, spre barajul de la Beliş, şi urmează cursul Văii Belişului, până în localitatea Poiana Horii. Drumul devine cu adevărat spectaculos de la Poiana Horii, unde trece prin pădurile virgine, spre Ursoaia, ca într-un final să coboare spre Mătişeşti (Horea) şi Albac, făcând legătura cu DN 75.
Planul urbanistic al pârtiei şi al satului de vacanţă
Eşecul scandalos al programului
Programul naţional de construire a pârtiilor de schi a fost aprobat în 2003 de executivul condus de Adrian Năstase. Denumit „Schi în Carpaţi“, planul a fost aprobat prin lege şi prevedea ca Ministerul Turismului să identifice zonele potrivite din România pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă.
Cinci ani mai târziu, Emil Boc a dat startul unui proiect intitulat „Schi în România“. Era practic proiectul vechi, reşapat. Hotărârea prevedea că investiţiile trebuia făcute cu bani de la bugetele locale. Acolo unde n-ar fi existat fonduri suficiente, urma să fie transferaţi şi bani de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale.
Imaginea zonei defrişate, din satelit. Foto captură Google Maps
În 2009, 12 consilii locale urmau să primească de la Ministerul Dezvoltării, în total, 116 milioane de lei, adică aproximativ 40 de miloane de euro, pentru a începe amenajarea pârtiilor de schi. În februarie 2010, prin Hotărâre de Guvern, alte 20 de localităţi, printre care şi Horea, au fost incluse în program, însă nu s-a stabilit exact câţi bani urmau să ajungă la primării. Investiţii similare au fost începute în Predeal, Azuga, Buşteni, Vulcan, Petroşani, Straja, Câmpulung Moldovenesc, Borsec etc.
Programul s-a dovedit, în final, un eşec datorită sumelor mari de bani cheltuite fără ca proiectele să fie finalizate. În unele situaţii, modul în care au fost aprobate şi realizate proiectele au fost investigate de procurori DNA.
Se încarcă comentariile...
