Cum a dat chix statul român în accidentul aviatic din Apuseni. Lista lungă a „bâlbelor mortale“ trase la indigo cu cele din cazul crimei de la Caracal

Avionul s-a prăbuşit într-o zonă cu acces dificil din Munţii Apuseni

Tragedia cumplită de la Caracal readuce în atenţie un alt eşec ”mortal” al Statului Român. Este vorba despre accidentul aviatic din Apuseni, din ianuarie 2014, când, de asemenea, autorităţile nu au fost în stare să localizeze telefonul de pe care a sunat unul dintre medicii aflaţi în avion.

În continuare, condiţiile în care s-a produs accidentul şi modul în care s-au desfăşurat activităţile de căutare organizate de autorităţi ridică multe semne de întrebare. 

Oficial, pilotul Adrian Iovan este considerat vinovat pentru prăbuşirea aeronavei. Accidentul a avut loc în 20 ianuarie 2014. Aeronava Britten Norman Islander BN 2A-27, singura de acest tip ce se mai afla în dotarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, s-a prăbuşit pe muntele Petreasa din Munţii Apuseni, la peste 1.400 de metri altitudine, într-o pădure de la limita dintre judeţele Alba şi Cluj. 

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accident. Au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Femeia care urma să primească ficatul de la donatorul din Oradea a decedat ulterior.

Anunţarea accidentului a fost făcută prin 112 de dr. Zamfir la ora 16:16. La căutare au participat peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti şi salvamontişti, din judeţele Cluj, Bihor, Mureş şi Alba, precum şi circa 200 de localnici din comuna Horea. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici din comuna Horea – Argentin Todea, Gheorghe Trif şi Gheorghe Giurgiu, după căutări care au durat peste cinci ore şi la care au participat sute de persoane - pompieri, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu nu au putut localiza cu precizie semnalul telefonului de pe care a realizat apelul medicul Zanfir. Cei trei localnici au ajuns la locul prăbuşirii avionului în jurul orei 21.30.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă. Autopsiile au arătat faptul că Aura Ion a murit în urma unui şoc hipotermic asociat cu tulburări de dinamică respiratorie cauzată de un traumatism şi compresiune toracică prelungită. În schimb, pilotul avionului care s-a prăbuşit în Apuseni, Adrian Iovan, a suferit un şoc traumatic combinat cu şoc hipotermic, traume şi fracturi la mâini şi coaste. 

În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.

Aura Ion şi Ştefan Iovan au decedat în accident

Filmul tragediei din 20 ianuarie 2014

Aeronava cu şapte pasageri la bord, pilotată de Adrian Iovan, s-a prăbuşit pe muntele Petreasa (între judeţele Cluj şi Alba), în jurul orei 15.45. Firul evenimentelor, pe scurt:

- ora 13.38: aeronava YRBNP tip BN2 a decolat din Bucureşti cu destinaţia Oradea;

- ora 14.35: pilotul a solicitat coborârea la 3.050 de metri, din cauza givrajului  (peliculă de gheaţă formată pe structura aeronavei);

- ora 14.42: pilotul a solicitat coborârea la 2.450 de metri şi a comunicat că schimbă frecvenţa cu cea a Centrului de Informare a Zborurilor;

- ora 15.18: pilotul a intrat în legătură cu Centrul de control zonal Cluj;

- între orele 15.32 şi 15.33, pilotul a încercat să comunice cu un sector de control al traficului aerian, dar mesajele nu au fost înţelese;

- La orele 15.45 şi 15.49, operatorul Romatsa a încercat să ia legătura cu aeronava, dar nu a primit niciun răspuns;

- ora 16.01 copilotul Răzvan Petrescu l-a sunat pe tatăl lui şi i-a spus că au aterizat forţat, între Peştera Scărişoara şi localitatea Beliş, că toţi sunt în viaţă şi că el are picioarele rupte; 

- orele 16.07 – 16.09: Inspectorul general al IGSU dispune constituirea grupei operative şi alertarea ISU Alba şi ISU Mureş pentru declanşarea procedurii de căutare-salvare. Intervenţia de salvare a fost haotică şi slab coordonată, chiar dacă au existat mai multe convobiri telefonice cu medicul Radu Zamfir.

- ora 21.13: lucrătorul silvic Trif Gheorghe, membru al echipei de căutare formată din personal silvic, a ajuns la locul incidentului. Acesta era împreună cu ceilalţi doi salvatori, Argentin Todea şi Gheorghe Giurgiu. 

Urmările şedinţei CSAT

La 2 februarie 2014 a avut loc o analiză în CSAT în care s-a discutat despre accident şi s-a cerut demisia generalului Marcel Opriş, şeful STS. În declaraţia de după şedinţă, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a afirmat că impresia că statul român n-ar fi fost capabil să acţioneze în situaţii de urgenţă a fost nedreaptă. De asemenea, a afirmat că STS n-ar fi putut face mai mult în acel moment, el putând localiza doar telefoanele fixe, în cazul celor mobile singura informaţie fiind cea primită de la operatorul de telefonie, celula, care în zonă avea o suprafaţă de circa 200 km pătraţi. Situaţia nu s-a schimbat nici după 5 ani. STS, în continuare, lucrează după informaţiile primite de la operatorul de telefonie mobilă, care oferă doar date la nivelul unei celule cu arie destul de mare şi nu poate localiza un anumit număr de telefon mobil. Dacă în Apuseni, aria celulei a fost mare, la Caracal se putea face mult mai mult. În final, preşedintele Traian Băsescu a refuzat demiterea şefului STS, Marcel Opriş, pe care l-a şi decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Comandor, în noiembrie 2014. Tragedia de la Caracal va ajunge în discuţia CSAT marţi, 30 iulie 2019. 

O analiză a fost făcută şi la nivelul Ministerului Transporturilor. În raportul prezentat de ministrul Ramona Mănescu, în prezent ministru al Afacerilor Externe, s-a afirmat că prima localizare s-ar fi făcut prin intermediul „aplicaţiilor din telefonul mobil al unui supravieţuitor”, ISU Cluj primind de la STS coordonatele pe care le-a transmis ISU Alba. Aceste coordinate au indicat un punct situat la circa 5,5 km nord de punctul real al impactului. Însă colonelul Adrian Fulea a dezminţit că aceste coordonate ar fi provenit de la STS. Tot în raport Ramona Mănescu a afirmat că n-a fost convocat comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă pentru că nu au fost îndeplinite o serie de condiţii specificate într-un Ordin de ministru din 2012, însă acest ordin contrazicea HG 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, normă superioară care stabilea obligaţiile Ministerului Transporturilor. Efectul practic al neconvocării comitetului a fost comunicarea defectuoasă între STS, ISU şi ROMATSA, ceea ce a întârziat căutarea.

La locul accidentului a fost ridicat un altar, devenit loc de pelerinaj pentru oameni

Ancheta procurorilor în cazul accidentului aviatic a început în 11 februarie 2014. Atunci, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Câteva zile mai târziu, în 17 februarie 2014, a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu. Ancheta a început, iniţial, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ulterior fiind preluată de Parchetul General. În final, toate anchetele au fost închise, fără ca cineva să fie considerat vinovat de producerea accidentului. S-a ajuns la concluzia clasică: ”mortul este de vină”. Toată responsabilitatea a fost plasată în sarcina pilotului Adrian Iovan.

Moţii din Apuseni trăiesc în continuare cu convingerea că ar fi găsit aeronava mult mai repede dacă ajutorul lor era solicitat imediat după accident. Oamenii au aflat de la televizor că, undeva, în zonă, a avut loc o catastrofă. Sute de săteni-voluntari s-au mobilizat foarte rapid pentru a căuta şi salva victimele. Gheorghe Trif, Gheorghe Giurgiu şi Argentin Todea au făcut parte din micul grup de voluntari care au ajuns la locul unde s-a prăbuşit aeronava. Au făcut tot ce au putut pentru a salva răniţi. 

Pe aceeaşi temă:

Dezastrul scandalos al anchetei fetelor răpite în Caracal. Alexandra a sunat în van la 112, poliţiştii au mers pe altă pistă şi au pierdut timp adormind câinii

Adolescentele răpite în Caracal au fost ucise, tranşate şi dizolvate în acid. Ororile descoperite de poliţişti în curtea principalului suspect

Cum se apără STS în cazul fetei dispărute în Caracal. Poliţia acuză Serviciul că a dat coordonatele greşite

Cum puteau interveni legal poliţiştii pentru salvarea fetei răpite şi ucise în Caracal

Adolescenta răpită la ocazie în Olt ar fi reuşit să sune la 112, dând indicii clare: „Poliţiştii s-au plimbat pe stradă prin faţa curţii până când au obţinut mandat“

Cine este bărbatul din Caracal suspectat că a răpit şi ucis în chinuri groaznice două adolescente