Arma care a provocat milioane de morţi în Primul Război Mondial: carabina Steyr Mannlicher 1895
0
Primul Război Mondial a fost influenţat decisiv de carabina Steyr Mannlicher M. 1895, una dintre principalele arme folosite inclusiv de către Armata Română. În prezent, este obiect de colecţie, putând fi văzută în mai multe muzee din ţară.
Carabina a fost produsă între 1896 şi 1920, de către firma austriacă Steyr, care la momentul Primului Război Mondial era cel mai mare producător de arme din Europa. Ajunsese să aibă aproximativ 15.000 de angajaţi în 1910.
Steyr producea peste 10.000 de arme zilnic, între care şi această carabină, model 1895, o armă care a devenit foarte uzuală atât în Primul Război Mondial, dar şi în luptele dinainte, în războaiele balcanice. Au fost folosite până în 1945, când mare parte dintre ele au ajuns în gherilele africane, în Asia şi America ca arme de agrement.
Astăzi, aceste carabine sunt foarte de rare şi sunt apreciate de colecţionari. Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia deţine un exemplar din această armă, care a şi fost denumit ”exponantul lunii august” (foto jos). Motivul se datorează faptul că se împlinesc 100 de ani de la Primul Război Mondial.
Inventată în 1886 de către inginerul austriac Ferdinand Ritter von Mannlicher şi îmbunătăţită constant, această armă avea să ajungă una dintre cele mai utilizate mai ales de ţările din spaţiul balcanic. Variantele armei M.1895 sunt extrem de diversificate: găsim puşcă cu repetitie, puşcă scurtă, carabinieră scută cu repetiţie sau puşcă cu lunetă. La 1 ianuarie 1918, România deţinea un număr de 271.130 de puşti Mannlicher.
Până în august, au mai fost livrate 102.806 de puşti şi 29.535 de carabiniere. La intrarea României în război în propriul arsenal erau peste 370.000 de puşti şi aproape 61.000 de carabine. Mare parte din acestea au fost capturate sau dispărute în luptă. Până în 1917 armata mai dispunea de 75.000 de puşti şi 17.899 de carabine.
„Suntem în perioada în care se împlinesc 100 de ani de la Primul Război Mondial. În 1915, de exemplu, intra în război şi Italia şi de aici, din Transilvania, foarte mulţi români plecau pe front pentru a lupta în armata austro-ungară. Această primă mare conflagraţie mondială a însemnat şi o defilare a tipurilor noi de armament care s-au scos la începutul secolului XX. Rezultatele acestei evoluţii a armamentului au fost dezastruoase pentru umanitate pentru că sunt peste 20 de milioane de morţi după Primul Război Mondial în lume. Doar în România au murit peste 850.000 de oameni”, a spus directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii, Constantin Inel (foto sus).
Diferite tipuri de producţie ale carabinei FOTO wikipedia
„Carabina Steyr Mannlicher, model 1895, era o carabină pentru cavalerie, care avea o bătaie de aproape 1850 m. Aceasta a fost o armă deosebită pentru că avea o cadenţă de tragere destul de mare. Înainte, armele se încărcau glonţ cu glonţ, însă acesta a inventat un sistem de încărcare cu bolţ, câte 5 cartuşe pe încărcare, ridicând cadenţa de tragere la 30-40 de cartuşe pe minut, ceea ce era enorm”, a spus muzeograful
Marius Cristea. Apariţia acestui nou tip de armă a debusolat complet acţiunile militare prin faptul că aveau o bătaie de până la 2 km, ceea ce a triplat numărul de victime din război.
„Aceste arme au mărit distanţa critică pe front. Dacă armele clasice aveau o bătaie de 400-500 metri, aceasta a ajuns la aproape 2 km. Omenirea a făcut greu faţă nevoilor în materie de armament, de aceea surpriza a fost uriaşă, de neconceput. Nu au realizat că armele folosite în război sunt chiar atât pe puternice. Până atunci, numărul de morţi în război ajungea la 10-15%, acum s-a ridicat către 40%, ceea ce era enorm”, a mai spus Marius Cristea.
Arma a fost folosită în următoarele războaie: Rebeliunea boxerilor (1898 – 1900), Războiale balcanice (1912 – 1913), Primul Război Mondial (1914 – 1918), Revoluţia bolşevică ungară (1918 – 1920), Al doilea război italo-egiptean (1935 – 1936), Războiul civil din Spania (1936 – 1939), Al doilea război sino-japonez (1937 – 1945), Al doilea Război Mondial (1939 – 1945).
Variantele armei sunt diversificate şi cuprind: puşca cu repetiţie folosită de infanterie cu o bătaie de aproximativ 1.950 metri, puşca scurtă folosită cu precădere de cavalerieşi artilerie, carabina scurtă cu repetiţie folosită de cavaleri şi puşca cu lunetă, produsă doar până în 1918. Baionetele au fost foarte diverse şi diferite în funcţie d enatura utilizării sau de clientul care le comanda. Greutatea armei era de 3,78 kilograme şi avea o lungime de 127,2 cm. Frecvenţa de tragere era de 30 – 35 focuri pe minut, iar viteza glonţului era cuprinsă între 620 – 720 m/s.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
