Zăpada de martie a venit cu nopți albe pentru legumicultori, dar semne bune pentru cultivatorii de cereale
0Întoarcerea iernii crește considerabil cheltuielile legumicultorilor care mai au puțin până să pună pe piață produsele sau au început deja recoltarea. Fermierii care cultivă cereale, în schimb, se bucură. În funcție de zonă, pomicultorii își fac și ei griji pentru producția de fructe.

Ninsorile din ultimele 24 de ore sunt mană cerească pentru o bună parte dintre agricultori. Se bucură fermierii care cultivă cereale și care au speranțe că vor putea înființa în condiții bune culturile de primăvară, pentru că aveau mare nevoie de apă în sol. Ar putea avea, în condiții de nopți geroase, ceva pierderi la rapiță, însă, speră cei mai mulți, cultura nu le va fi compromisă.
„Este foarte bine pentru zona noastră. Apreciam în jur de 15 litri/m.p., plus-minus doi litri, cam așa a fost. Vine foarte bine. Acum, pentru pomi, pentru livezi, s-ar putea să facă rău în noaptea aceasta și mâine noapte. Noi nu avem livadă și nu suntem afectați direct, dar trebuie să recunoaștem că ei vor suferi, caisul și piersicul cred că vor fi pierderi masive”, a declarat Teiu Păunescu, un fermier cu sute de hectare de cultură mare, din județul Olt.
Zăpada căzută în cursul nopții de luni spre marți și în ziua de marți va proteja în următoarea noapte cultura de rapiță, însă în cazul unor temperaturi pozitive miercuri, urmate de temperaturi negative în noaptea de miercuri spre joi, ar putea interveni probleme. „Rapița, pe nopți geroase, e mai afectată. Grâul e mai rezistent. Au fost zile călduroase, rapița a pornit în vegetațiile, a prins-o într-o fază efervescentă a vegetației, plină de apă, frunzele în dezvoltare, le poate afecta un îngheț. Dar nu distruge cultura, numai afectare. Una peste alta, zăpada care a venit acum este binevenită. Cu ce avem acum, patru săptămâni am putea să rezistăm. După patru săptămâni avem nevoie din nou de precipitații, pentru că vine căldura, vine vara, bate vântul...”, a mai spus Păunescu.
Zăpada căzută în ultimele 24 de ore creează condiții și pentru înființarea culturilor de primăvară, floarea-soarelui și porumb. În lipsa apei, fermierii ar fi fost nevoiți să semene fără să mai folosească cultivatorul.
După anul secetos 2024, fermierii vor semăna cu teamă porumbul, pentru că au avut, în multe zone, pagubă de 100%. Sunt însă nevoiți, spune Teiu Păunescu, pentru că se impune rotația culturilor.
„Noi punem, pentru că suntem forțați să punem; nu punem 1.000 hectare, punem 600, pentru că trebuie să facem rotațiile. Fără rotație nu putem să avem culturi sănătoase”, a mai spus fermierul.
Cartofii cultivați în câmp la Dăbuleni, pagubă pentru fermieri
Pentru legumicultori, ultima zăpadă nu este tocmai motiv de bucurie. Cei care au plantat în solarii fac acum nopți albe, iar cheltuielile cresc enorm în nopțile geroase care se anunță.
Dorian Roambă încă are în solar cartofi de recoltat, pe care nu a reușit să-i scoată și să-i vândă. A cultivat, pe 15 februarie, încurajat de încălzirea nefirească a vremii, și în câmp. Primul ger i-a compromis, astfel că nu știe dacă va mai putea salva ceva. Situația era problematică și înainte de ultima zăpadă, acum este și mai evident că îi va trece pe pierdere.
„Mai avem încă două solarii de scos, săptămâna asta începem să scoatem. Să vedem, pe joi-vineri. Și în câmp am avut, dar ni i-a luat gerul, acum, când or da, dacă or da din nou. Cu cei din câmp e mai prost. Pe 15 februarie i-am pus. Numai sămânța, a fost o tonă și ceva de cartofi, am luat tona cu 3 lei/kg, 30 de milioane am dat pe tonă. Cu pânză, cu tot, am dat aproape 2.000 euro”, își evaluează legumicultorul paguba.
„Zăpada asta nu e bună pentru noi, aici. Avem și roșii puse la solarii, și nu e bună pentru că începe frigul, trebuie să băgăm tunurile de căldură, motorină, motorina e 8 lei litrul, sunt costuri mari”, adaugă fermierul.
Greu de evaluat dacă își va recupera o parte din pierdere din prețul cartofilor pe care av reuși să-i pună pe piață. Primul preț a fost bun, 18-19 lei pe kilogram în piața Pucheni, doar că prețul bun niciodată nu se menține mult timp.
Pomicultorii au, la rândul lor, opiniile împărțite, în funcție de zonele în care au livada. În nordul județului Olt, la Leleasca, zăpada nu e un pericol, spune Ștefan Stroe. „Nu le-au dat mugurii, nu-i afectează. Poate la caiși să fie afectați un pic, dar nu cred, pentru că nu s-a deschis floarea. Nici mugurele nu e umflat, la măr nici nu a ajuns în stadiu de urechiușă”, a precizat Stroe.
„Este posibil ca în intervalul 24-25 martie să mai avem precipitații”
După ninsorile abundente înregistrate în mai multe zone ale țării, episodul de iarnă va continua și în zilele următoare, cu temperaturi scăzute. Directorul Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a precizat, într-o intervenție în direct la Digi 24, că în a doua parte a săptămânii temperaturile încep să crească.
„Încălzirea nu va fi una semnificativă, așa cum am avut în episodul anterior de lungă durată valori care s-au apropiat de 30 de grade, respectiv 29 de grade la Calafat, însă de joi temperaturile vor crește ușor, 15-16 grade, astfel încât finalul de săptămână să aducă o încălzire ușoară din punct de vedere al regimului de temperaturi și, practic, joi contăm pe un ecart cuprins între 7 până la 14 grade, vineri – 8-17 grade și acest ecart posibil de interes să fie și un semnal pentru debutul săptămânii viitoare. Este posibil ca în intervalul 24-25 martie să mai avem precipitații predominant sub formă de ploaie, pentru că valorile de temperaturi vor fi pozitive. Vorbim de asemenea de temperaturi ușor în creștere, în ultima săptămână a lunii martie, peste 20-21 grade, semn că, iată, revine primăvara după acest episod în care am consemnat fenomene specifice anotimpului de iarnă, cu valori negative în următoarele nopți și dimineți”, a spus meteorologul.
În nopțile următoare minimele vor fi însă negative, temperaturi între minus 9 până la zero grade, chiar sub pragul de ger, minus 13 – minus 11 grade în depresiunile din estul Transilvaniei, a mai menționat meteorologul. Și în Capitală temperaturile în nopțile următoare vor fi negative, minus 5 – minus 4 grade Celsius.