VIDEO Marian Lupu, preşedintele interimar al Republicii Moldova: „Republica Moldova poate adera la UE în 10-20 de ani”

0
0

Nu puţini au fost aceia care au intuit, spre sfârşitul anului trecut, înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, faptul că Marian Lupu va fi „jokerul" în jocul politic dintre comuniştii lui Vladimir Voronin (PCRM) şi forţele democratice prooccidentale. El însuşi fost comunist, actualul preşedinte interimar al statului de peste Prut a ales să evolueze în tabăra proeuropeană, cu toate că o vreme a părut că-l ispite

Şeful interimar al statului de peste Prut riscă un pronostic în privinţa acceptării republicii sale în Uniunea Europeană şi cere ajutorul României pentru parcurgerea „grabnică şi calitativă" a procesului de integrare

CARTE DE VIZITĂ

- Marian Lupu s-a născut la 20 iunie 1966, la Bălţi (Basarabia).
- Tatăl său, Ilie Ion Lupu, a sprijinit revigorarea partidului comunist, după desfiinţarea PCUS în 1991.
- A absolvit Universitatea de Comerţ şi Economie a Universităţii de Stat din Moldova.
- Urmează studii postuniversitare la Moscova (1987-1991).
- Devine Doctor în economie în anul 1991.
- Se specializează în macroeconomie la Institutul Fondului Monetar Internaţional din Washington (1994).
- Studiază comerţul internaţional la Institutul Organizaţiei Mondiale a Comerţului din Geneva (1996).
- A fost ministru al Economiei în cabinetul Tarlev (2003-2005).
- A fost ales deputat pe lista Partidului Comuniştilor, la 6 martie 2005.
- Devine preşedinte al Parlamentului de la Chişinău pentru întâia oară, mandat pe care îl exercită până la 5 aprilie 2009.
- PCRM, partid condus de către Vladimir Voronin, refuză să-l propună pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
- Îi părăseşte pe comuniştii lui Voronin şi devine preşedinte al Partidului Democrat din Republica Moldova.
- Intră în Parlament cu noua sa formaţiune şi pune bazele Alianţei pentru Integrare Europeană, alături de partidele lui Mihai Ghimpu, Vlad Filat şi Serafim Urecheanu.
- După alegerile parlamentare din 2010, partidul lui Marian Lupu reface Alianţa pentru Integrare Europeană, alături de Mihai Ghimpu şi Vlad Filat, deşi la început a lăsat impresia că se va îndrepta spre o coaliţie cu partidul lui Vladimir Voronin.
- În prezent este preşedinte al Parlamentului de la Chişinău şi şef interimar al statului.

„Ne puteţi ajuta să asigurăm o coeziune civică"

George Rădulescu

image

„Adevărul": Domnule preşedinte, aş începe prin a vă întreba ce valoare de adevăr are următoarea afirmaţie: „Republica Moldova a rămas o zonă-tampon între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană". Este corectă sau nu această percepţie?

Marian Lupu: În viziunea mea, este o percepţie greşită, însă Republica are un plasament geografic şi geopolitic mai special - exact la graniţa dintre lumea latină şi lumea slavă, dintre cultura latină şi cultura slavă, la graniţa dintre Vest şi Est. Din punctul meu de vedere, acest plasament geografic şi geopolitic nu ar fi atât un dezavantaj, cât un mare avantaj pentru Republica Moldova. Dar, o asemenea situaţie ne impune anumite rigori pentru politica externă a ţării noastre, care trebuie să fie una foarte inteligentă, chibzuită, bine calculată. Şi pe această cale să ajungem să valorificăm acele avantaje în comunicarea atât cu Vestul, cât şi cu Estul. De fapt, este o teză principială, extrem de importantă pentru viitorul statului Republica Moldova.

Ce aşteaptă Republica Moldova de la România, în contextul actual?

Un pachet de principii pe care s-ar baza relaţiile de bună vecinătate, prietenie, parteneriat strategic; o înţelegere a realităţilor din Republica Moldova fiindcă, adesea, aceste realităţi nu sunt atât de simple; să avem acel ajutor din partea României pentru a asigura o coeziune civică în cadrul societăţii moldoveneşti şi, în mod evident, suportul pentru parcurgerea, cât mai grabnică şi calitativă, a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Marian Lupu

image

Cum doresc autorităţile de la Chişinău să folosească sprijinul pe care România este dispusă să-l acorde Republicii Moldova în vederea integrării în Uniunea Europeană?

Bine, acest sprijin deja este acordat Republicii Moldova. Aş aduce ca exemplu instituirea acestui grup de forma „prietenilor Republicii Moldova", iniţiativă care a venit, întâi de toate, din partea autorităţilor României. Vreau să le mulţumesc colegilor de la Bucureşti pentru această idee foarte bună şi, de altfel, o idee care ne ajută să fim cunoscuţi mai bine şi să ne înţelegem mai bine cu statele membre ale Uniunii Europene. Ultima şedinţă a acestui grup a avut loc, nu demult, la Luxemburg. Dincolo de această asistenţă şi suport politic pentru a ne face mai bine cunoscuţi în capitalele europene, vorbesc aici de experienţa acumulată de România - atât experienţa mai bună, cât şi experienţa mai proastă - în procesul de integrare europeană, pentru a transfera aceste cunoştinţe către Republica Moldova. Pe această cale, trebuie să consolidăm capacităţile noastre administrative pentru a promova procesul de integrare europeană.

Doreşte Republica Moldova un parteneriat privilegiat cu România?

Eu cred că noi deja avem un parteneriat privilegiat cu România fiindcă, atunci când vorbim de relaţii privilegiate, înseamnă, înainte de toate, relaţii mai deosebite. Eu sunt părtaşul unor abordări foarte realiste, foarte pragmatice, care de fapt presupun şi un spirit de bună înţelegere şi bună colaborare. România este partenerul numărul doi în privinţa exportului Republicii Moldova şi partenerul numărul trei al importului. Deja aceste cifre denotă un caracter absolut special, privilegiat. Iată de ce în cadrul vizitei mele la Bucureşti am atras atenţia - inclusiv la acţiunea de la Camera de Comerţ şi Industrie - că ne-am dori un caracter privilegiat şi în contextul promovării investiţiilor directe. Asta deoarece ponderea de 8% din stocul total de investiţii cred că este un nivel net inferior posibilităţilor noastre.

Aşteptăm un pachet de principii pe care s-ar baza relaţiile de bună vecinătate, prietenie, parteneriat strategic; o înţelegere a realităţilor din Republica Moldova fiindcă, adesea, acestea realităţi nu sunt atât de simple.

„Economic suntem încă dependenţi de Est"

Ce pondere are în diplomaţia Chişinăului relaţia cu România, comparativ cu relaţia pe care o aveţi cu Federaţia Rusă?

Niciodată aceste două direcţii nu trebuie să fie contrapuse. Este poziţia mea principială, în calitate de şef de stat, fiindcă o atare abordare, de a alege între Vest şi Est, ar însemna o scindare a societăţii în Republica Moldova. Iată de ce vorbeam de o politică internă şi externă inteligentă, chibzuită şi echilibrată. Este în egală măsură important să dezvoltăm un cadru de relaţii strategice cu România. În egală măsură este important să menţinem acest cadru de relaţii strategice cu Federaţia Rusă şi nu doar cu aceasta, fiindcă atunci când vorbim de partenerii din Est, ne referim şi la Ucraina, şi la Kazahstan, mă refer şi la Azerbaidjan, care sunt parteneri foarte importanţi pentru noi, nu doar pe plan politic, dar şi pe plan economic.

În octombrie 2009, la o întâlnire cu preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, care a avut loc la Moscova  Foto: afp

image

Nu credeţi că balansul acesta între zona estică şi zona occidentală poate îndepărta Republica Moldova de aderarea la UE?

Nu, deoarece politica externă a ţării nu trebuie bazată pe sentimentalisme, ci trebuie bazată pe nişte abordări foarte pragmatice şi realiste. Vă aduc un exemplu: politic, Republica Moldova este orientată către Uniunea Europeană. Economic, noi suntem încă dependenţi de partenerii noştri din Est.

Această dilemă poate fi rezolvată doar în timp. O atare situaţie nu presupune anumite decizii radicale, fiindcă ele vor veni în detrimentul intereselor ţării şi credeţi-mă că ţara va resimţit imediat efectele nefaste ale unei asemenea politici dezechilibrate. Din acest motiv purtăm negocieri cu Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize, pentru un acord asimetric de liber schimb care ar contribui la diversificarea pieţelor de export, la diversificarea relaţiilor economice şi a relaţiilor de parteneriat.

Vrem, de asemenea, să atragem investiţii europene în economia Republicii Moldova. Să ştiţi că este o singură cale, dar această cale este un proces şi acest proces trebuie să fie desfăşurat conform normelor unei logici puternice, care are în centru interesul statului Republica Moldova.

O atare abordare, de a alege între Vest şi Est, ar însemna o scindare a societăţii în Republica Moldova.

„Republica Moldova poate adera la UE în 10-20 de ani"

În cât timp vedeţi posibilă aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? În 10, 15, 20 de ani?

Aş vrea să fiu profet, dar n-am această calitate. Hai, totuşi, să încercăm să facem un pronostic: cred că ar fi într-o perioadă între 10 şi 20 de ani.

Va supravieţui până la următoarele alegeri Alianţa pentru Integrare Europeană sau există riscul să fie desfiinţată?

Riscul există mereu şi nu doar în Republica Moldova. Experienţa ţărilor unde găsim guvernări de alianţă ne-o demonstrează într-o manieră absolut evidentă. Totul depinde de voinţa politică a fiecărei componente a Alianţei pentru Integrare Europeană şi aici pot vorbi în numele Partidului Democrat pe care-l conduc. Noi suntem puternic ataşaţi de acele valori, principii şi de acele priorităţi pe care le-am declarat odată cu instituirea acestei Alianţe şi vom rămâne fideli acestora până la sfârşit.

Este posibil ca într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat să intraţi într-o alianţă cu Partidul Comuniştilor al lui Vladimir Voronin?

A, nu! De fapt, vreau să vă spun că, dacă Partidul Democrat şi-ar fi dorit o atare alianţă, cu siguranţă ea putea fi formată şi după alegerile din 29 iulie 2009, atunci când Partidul Democrat şi Partidul Comuniştilor aveau împreună 61 de mandate de deputaţi, atâtea câte sunt necesare pentru alegerea şefului statului. Însă nu poziţia mea personală, nu beneficiile politice personale au fost şi vor fi puse în centrul atenţiei. Pe mine mă interesează parcursul ţării mele, viitorul ţării mele, iar interesul de partid şi interesul personal le-am plasat pe plan secund.

Este necesar un nou demers de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova în privinţa alegerii şefului statului?

Înainte de toate, având o abordare realistă, vreau să vă spun că, la acest moment, un atare scenariu nu este unul posibil. De ce? Pentru că, potrivit cadrului legislativ al ţării, un alt referendum pe acest subiect poate fi lansat doar după septembrie 2012. Eu gândesc în actuala situaţie şi conjunctură politică: e nevoie să găsim soluţia potrivită, în cadrul constituţional existent, pentru depăşirea cât mai grabnică a situaţiei de criză politică. De asemenea, ţinem cont de faptul că exerciţiul din 5 septembrie anul trecut a fost unul compromis. Deci, nu trebuie să organizăm exerciţii de dragul exerciţiilor. Trebuie să rezolvăm problema care reprezintă prioritatea majoră în situaţia actuală de la Chişinău.

În 2010, alături de Vlad Filat (centru) şi Mihai Ghimpu (stânga), la semnarea acordului politic proeuropean  Foto: „Adevărul“ moldova

image

E nevoie să găsim soluţia potrivită, în cadrul constituţional existent, pentru depăşirea cât mai grabnică a situaţiei de criză politică.

„Pactul Ribbentrop-Molotov trebuie să rămână istorie"

Am ascultat o intervenţie recentă a dumneavoastră la un post de radio din Republica Moldova în privinţa discuţiilor legate de eventuala unire a Republicii Moldova cu România. Spuneaţi că aşa ceva nu este posibil. Aş vrea să ştiu cum vă raportaţi la Pactul Ribbentrop-Molotov?

Opinia mea este următoarea: există documente care ţin de trecut, care ţin de istorie. Ele trebuie să rămână în istorie. În ziua de astăzi, prezentul şi viitorul sunt într-un cadru juridic internaţional existent. Eu prefer şi opinia mea este că noi ar trebui să privim în viitor decât să stăm mereu cu ochii în trecut.

Deci, asta este realitatea. Există statul Republica Moldova într-un cadru juridic internaţional şi eu gândesc că această cale este unica civilizată. Trebuie să avem în vedere normele europene de dezvoltare a relaţiilor noastre bilaterale.

Eu gândesc că este o abordare foarte nocivă şi o abordare lipsită de rezultat pozitiv dacă relaţiile din România şi Republica Moldova vor fi bazate doar pe subiecte identitare: istorie, aspecte lingvistice. Există multe alte subiecte strategice pe care trebuie să le examinăm şi pe care trebuie să le utilizăm pentru consolidarea relaţiilor bilaterale.

Sunteţi de acord cu afirmaţia „două state - un singur popor"?

Eu sunt de acord cu afirmaţia „două state europene", în sensul apartenenţei la marea familie europeană.

Este o abordare foarte nocivă şi o abordare lipsită de rezultat pozitiv dacă relaţiile din România şi Republica Moldova vor fi bazate doar pe subiecte identitare.

Pro şi contra

Vladimir Voronin: „Am greşit cu acest om. Nu are capacităţile, pregătirea necesară (...) Am pus oameni lângă el care să-l ajute şi l-am lăsat să ne încurce, că... ne trebuia nouă să ne facem aşa un „cadou" în rândurile opoziţiei?"

image
image

Traian Băsescu: „Mesajul nostru către domnul preşedinte şi către partidele din Alianţă este că ne dorim o Alianţă cât mai solidă, care să garanteze evoluţia spre Europa a Republicii Moldova."

Traian Băsescu: „Am stabilit împreună că, în cel mai scurt timp, va trebui să elaborăm planul de acţiune pentru a pune în aplicare declaraţia privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana dintre România şi Republica Moldova, declaraţia semnată între mine şi preşedintele Ghimpu, la acel timp"

Vlad Filat: „Eu aş dori ca fiecare să-şi facă datoria în funcţiile pe care le deţine şi în limita competenţelor. Am impresia că toată lumea s-a concentrat prea mult pe activitatea Guvernului, făcând abstracţie de Parlament şi Preşedinţie, spre exemplu. Dacă fiecare îşi face treaba, lucrurile vor sta bine."

Mihai Ghimpu, în cadrul unui dialog „La masa Adevărului":

„„Adevărul": Vi se mai pare Marian Lupu un preşedinte bun pentru Republica Moldova, în momentul de faţă?

Mihai Ghimpu: Eu sunt un om de echipă, cu un caracter mai romanic, mai impulsiv, dar calculat în decizii. Dacă noi am avut înţelegerea - că doar aşa s-a format Alianţa! - ca funcţia de preşedinte să revină Partidului Democrat, atât cât suntem în Alianţă eu îmi menţin poziţia potrivit căreia Lupu este candidatul nostru. Asta cu toate că domnia sa a declarat că nu mai este candidatul Alianţei. În caz că vom avea alegeri anticipate şi o decizie prin care preşedintele să fie ales de către cetăţeni, prin vot direct, e o problemă care trebuie discutată."

image
Societate


Ultimele știri
Cele mai citite