VIDEO Decretul morţii: 10.000 de femei, ucise în numele maternităţii. Poveştile tulburătoare ale femeilor obligate cu bâta să devină mame în Epoca de Aur

0
Coperta Almanahului Femeia, din 1985
Coperta Almanahului Femeia, din 1985

Teroarea comunistă a putut fi depăşită doar de ideile bizare pe care regimul de sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu a a putut să le nască. Probabil una dintre cele mai controversate legi din istoria ţării, decretul numărul 770 din 1966 stabilea că numai în situaţii excepţionale femeile puteau avorta, dar şi că măsurile contraceptive să nu mai existe pe teritoriul ţării.

Mai scandalos decât urmările dezastruoase prin care peste 10.000 de femei au murit a fost faptul că legea s-a dovedit a fi chiar ineficientă.

La 1 octombrie 1966 se lua decizia care avea să schimbe cursul firesc al vieţii din România. Cu toate astea însă, decretul nu a fost o particularitate specifică statului român.

Pe 2 august 1966, la Neptun, s-a ţinut şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român care avea pe ordinea de zi dezbaterea unui studiu demografic redactat de o comisie condusă de Voinea Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale.

Unul dintre cei care au subliniat importanţa schimbării legii avorturilor a fost Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv al CC al PCR, care a atacat dur. „Tot studiul acesta“, zicea el, „e o însăilare a experienţei auzite din diferite ţări, există în el multă demagogie şi se propune să se dea fel de fel de prime ca şi cum statul ar trebui să cumpere aceşti copii. Fiecare dintre noi suntem fii de muncitori sau ţărani, de oameni sărmani şi ştim cum am crescut. Nu ştiu de ce alergăm în altă parte să căutăm experienţă. Trebuie să terminăm odată cu decretul acesta păcătos (Decretul din 1957 de liberalizare a avorturilor, n.r.) care nu face decât să încurajeze libertinajul, iar familia să fie familie. De asemenea, trebuie să luăm măsuri să oprim divorţurile“.

Avortul cu andreaua

Odată intrat în vigoare decretul, s-a declanşat tragedia. Mii de femei au murit în chinuri grele în cei peste 20 de ani. Femeile ajungea să se schilodească pentru că nu puteau merge la medic.

Interzicerea avortului şi lipsa unor metode contraceptive au dus la multe tragedii în comunism.
Femeile foloseau ace, sârme sau se loveau puternic în burtă. „Aveam deja trei copii când am rămas din nou însărcinată. Atunci nu era voie să faci avort. O femeie bătrână din sat mi-a spus cum să folosesc o andrea pentru a scăpa de copil. Am făcut ce mi-a spus, dar a fost groaznic. Am sângerat cinci zile şi era să mor de la infecţie. Pe atunci nu existau pastile sau prezervative. Nici nu ştiam ce sunt alea“ povesteşte braşoveanca Maria Ion, acum în vârstă de 64 de ani.

Medicii de la Maternitatea din Braşov care tratau femei care şi-au provocat avort, nu întrebau niciodată ce s-a întâmplat. „Cred că am văzut sute de femei care au ajuns la spital cu infecţii grave. Nu întrebam niciodată ce s-a întâmplat. Scriam că avortul a intervenit spontan. Mi-au rămas în minte două femei, care, din păcate, au murit de la infecţie. Aveau acasă copii care au rămas fără mamă din cauza unei legi pe care erau o consider idioată. Ne era teamă să facem avorturi. Erau spioni de la securitate şi în spitale. Ne era frică de puşcărie“ spune Aurel Vasilescu, medic ginecolog pensionat, din Braşov.

Avortul cu leandru, muşcată, pana de gâscă sau sonda

Proiectul „Omului nou“ a transformat femeile într-o statistică de mame cu sexualitate controlată, mutilate sau moarte.

Pe lângă metoda „clasică“ a andrelei,  avorturile erau provocate cu fierturi otrăvitoare din leandru şi cozi de muşcată, cu fusul sau pana de gâscă. Dacă nu mureau, femeile rămâneau schilodite pe viaţă.
„Aşteptam menstruaţia lunară ca pe un dar de la Dumnezeu, o întârziere de o zi te dădea complet peste cap. Dacă apărea o sarcină, erai distrusă. Nu ştiai dacă vei mai fi vie după“, a povestit o ploieşteancă acum în vârstă de 53 de ani.

Întreruperile de sarcină se făceau deseori acasă, prin metode empirice. „Se făceau fierturi de leandru, din cozi de muşcată, se folosea pana de gâscă sau fusul. Nu erau niciodată sigure şi deseori mortale. Am avut o colegă care avea deja patru copii. Când a rămas însărcinată şi cu al cincilea a băut fiertură de leandru. A murit otrăvită şi îmi amintesc şi acum modul în care arăta. Din cauza otrăvii tot corpul i se înnegrise, semăna la propriu cu o geacă de piele. Copiii pe care îi avea acasă au fost luaţi la orfelinat“, a mai povestit ploieşteanca.

Cele care aveau mai multă experienţă îşi provocau avorturile cu sonde, dispozitive improvizate care făceau ravagii în uter. „Am avut o sarcină nedorită şi mi-am făcut singură avort cu sonda. S-a declanşat o hemoragie puternică şi am ajuns la spital. Am fost luată la procuratură şi audiată de securişti ore în şir. Nu am cedat la interogatorii, îmi amintesc că mă întrebau tot timpul cine mi-a făcut asta, să le dau nume de moaşe, de medici. Într-un final, m-au lăsat în pace. Nu au putut să scoată nimic de la mine“, a povestit o altă ploieşteancă, nevoită să trăiască intervenţia partidului în viaţa sexuală.

Povestea Monicăi, o clujeancă de 54 de ani, care a fost nevoită să-şi facă singură mai multe avorturi pare ireală. Metoda prin care îşi provoca singură întreruperea de sarcină era aceeaşi pe care o foloseau medicii, lucru care a fost posibil printr-o cunoştinţă, o infirmieră, de la care făcuse rost de o sondă. „Băgam în sondă soluţie de sare suprasaturată, ceai de pătrunjel sau antibiotice, substanţe ce ajutau la eliminarea fătului. Se întâmpla să fie nevoie să aşez sonda şi de mai multe ori, până nimeream placenta. Stăteam întinsă pe spate mai multe ore, sau chiar o zi, şi simţeam cum iese totul ca dintr-o fântână arteziană. Cum nu eram experţi, riscam să mor odată cu fiecare avort“, a rememorat Monica.

„Majoritatea avorturilor clandestine se făceau la femei-vraci sau aşa-zise moaşe, fără pregătire medicală. Una dintre colegele mele născuse un prim copil, din păcate era mut, şi ultimul lucru pe care şi-l dorea era o altă sarcină. Dar s-a întâmplat şi a făcut un avort la o astfel de femeie, cine ştie pe unde, într-un mediu nesteril. A murit din cauza infecţiei şi a complicaţiilor. Septicemie, doar atât a scris pe fişa medicală“, a mai spus femeia.
 

Moaşele, salvarea femeilor

Ecaterina a fost moaşă în Constanţa, însă şi-a pierdut pâinea pentru că a vrut să ajute o femeie să avorteze şi a stat 6 ani după gratii. Tot statutul ei, de asistentă la Ginecologie respectată şi căutată, a fost pierdut. Era doar o puşcăriaşă de care se ferea şi se ruşina toată lumea. La fel a păţit şi Aneta, moaşă de ţară. Mâna lungă a Securităţii a azvârlit-o cu brutalitate în puşcăria de la Poarta Albă. A ieşit, iar reabilitarea a venit târziu. Stigmatul de puşcăriaşă a rămas însă.

„Mi s-a întâmplat prin anii `80 să ajut o colegă. Era disperată că fiica ei... Am stat pe la uşile doctorilor, toţi ne-au gonit, nici n-au vrut să audă: «Vreţi să înfundăm cu toţii puşcăria?». Am găsit până la urmă un medic pensionar care a acceptat să facă avortul. A ieşit totul bine, fata a terminat facultatea, s-a căsătorit şi apoi a avut copii. Ne-am ţinut cu toţii gura, am avut mare noroc că nimeni n-a prins de ştire“, povesteşte Ioana.
Uneori, chiuretajele erau făcute de studenţi la Medicină, care se încumetau la astfel de proceduri, deşi abia cunoşteau ABC-ul meseriei. În Constanţa, un actual reputat ginecolog are pe conştiinţă mutilarea unei tinere în facultate. Ea n-a mai putut avea niciodată copii.

„Decreţeii“, filmul unei generaţii

Regizorul Florin Iepan a realizat în anul 2005 un documentar despre poveste copiilor născuţi în urma Decretului 770.  Florin Iepan a simţit că acest subiect, tragic şi spectaculos pentru un regizor, nu a fost tratat în filme documentare. Aşa a decis să înceapă munca la „Decreţeii“.

„Mie mi se pare că este povestea supremă a perioadei comuniste. Modul în care regimul a controlat viaţa privată a oamenilor a fost discutat de multe ori, în special în legatură cu dosarele Securităţii şi cu informatorii. Dar modul în care regimul a controlat ce se întâmplă în dormitorul românilor şi mai ales urmările unei situaţii în care femeile erau transformate în maşini de făcut copii, lucrul asta mi se pare de departe expresia celei mai teribile absurdităţi, în care erau obligaţi oamenii să traiască atunci“, a declarat Florin Iepan, într-un interviu acordat pentru Revista 22.
 

DECRET Nr 770 Din 1 Octombrie 1966

La acest articol au colaborat Ionuţ Ungureanu, Dana Mihai, Simona Suciu,  Sînziana Ionescu, Ştefan Both, Remus Florescu.

Mai puteţi citi, pe aceeaşi temă:

VIDEO Cum ne-am petrecut primii ani de libertate, după Era Ceauşescu: milioane de români visau la banii lui JR din Dallas, suspinau după Dylan din Beverly Hills şi se iubeau ca Sclava Isaura şi Don Leoncio

Extravaganţele Ceauşeştilor în modă: Elena o copia pe soţia lui Nixon, purta imitaţii de haine Chanel şi îşi etala bijuteriile doar în străinătate. Dictatorul era obsedat de buclele lui

Moda în anii în care nu aveam voie să fim mai frumoşi ca Ceauşeştii: femeile visau la Neckermann, blugii erau must-have-ul în comunism. Elena era obsedată de soţia lui Nixon, iar dictatorul de buclele lui

Mari disidenţi din Bucureşti: Ana Blandiana a fost interzisă de comunişti, Petre Mihai Băcanu a fost arestat pentru publicarea unui ziar clandestin

Poveste de dragoste zdrobită de Securitate. Un medic a fost pensionat la 36 de ani şi trimis la fermă pentru că nu a vrut să-şi spioneze iubita care lucra la BBC
 

Mai multe - Societate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite