epoca de aur - ultimele știri

Teodor Baconschi, fost ministru de Externe, a precizat, joi, că acei „nostalgici, profesioniști” care își doresc întoarcerea în „epoci de aur” sunt inamici publici și că victimele acestor oameni trebuie să fie lămurite.

O fotografie cu un magazin de tip Alimentara, din anii 80, cu rafturile pline, i-a împărțit pe români. Dacă cei mai mulți au înțeles că fotografia nu reflecta realitățiile vremii, alții s-au grăbit să laude belșugul „Epocii de Aur”. În fine, cineva a descoperit și adevărata poveste din spatele pozei

Imaginați-vă că sunteți călători în timp, privind Bucureștiul anilor 1980 prin ochii celor care vor trăi în 2080. Cum va arăta Capitala României la finele secolului XXI în comparație cu cea din secolul XX? Și, mai ales, cum vor percepe urmașii imaginile din urmă cu un veac?

O fotografie cu o coadă imensă la mâncare, făcută în România comunistă, a devenit virală pe un grup international de Facebook. Oameni din alte țări au rememorat perioada cruntă a comunismului în țările lor, iar concluzia este că nicăieri nu fost la fel de cumplit ca în România.

În Capitala Moldovei este ilustrată, printr-o expoziție de fotografie, copilăria scriitoarei la Fălticeni și primii ani în exil. Totodată, expoziția amintește de emisiunile-emblemă de la Radio Europa Liberă

Violeta Andrei a fost interzisă de Elena Ceauşescu care era geloasă pe frumusețea și pe talentul ei. Actrița, care astăzi împlinește 82 de ani, una dintre cele mai frumoase artiste din comunism, a fost soția lui Ștefan Andrei, fostul ministru de externe al României.

Rememorarea anuală a dramaticelor evenimente din decembrie 1989, încă nelămurite pe deplin, lasă adesea în umbră contextul în care s-a declanșat revolta populară, care a dus la dărâmarea regimului comunist.

Un fost jurnalist român, Octavian Herţa, stabilit de câţiva ani în Marea Britanie, se arată indignat de faptul că numeroşi români trăiesc cu nostalgia „Epocii de Aur“, perioada în care oamenii erau umiliţi şi ţinuţi flămânzi şi în frig, în timp ce li...

La fel ca în multe domenii, litoralul nu a scăpat de aşa-numita tranziţie la democraţie, care a luat chipul şi asemănarea vremurilor postdecembriste, în care sloganul „Nu ne vindem ţara“ s-a combinat de minune cu privatizarea pe doi lei a tot ceea ce...

Fragmente din jurnalul secret al lui Gheorghe Leahu, unul dintre arhitecţii care primise acces pe şantierul din care avea să se ridice Casa Poporului, au fost publicate de site-ul Memorialului Sighet.

Nicolae Ceauşescu a avut două instrumente pentru a plăti rapid datoria externă a României: înfometarea populaţiei prin forţarea exporturilor şi rezerva de aur a ţării. Dacă de foametea din anii ’80 îşi amintesc toţi cei care au trăit-o, despre soarta...

Investitorii care au cumpărat acţiuni Moderna în ianuarie 2020 ar fi putut obţine randamente de peste 600% până acum. „Ar putea fi un moment oportun pentru a acorda mai multă atenţie biotehnologiei”, arată într-o analiză de piaţă realizată de Radu Pu...

Tinerii născuţi după 1990 nu îşi pot imagina cum era viaţa în România comunistă. Au aflat din poveştile părinţilor şi din cărţi. Jurnalistul Neculai Constantin Munteanu a propus o mică incursiune în trecut.

Decizia de deschidere a procedurii falimentului a fost luată de Tribunalul Galaţi în data de 16 noiembrie 2020, după ce toate încercările de reorganizare au eşuat una câte una.

Ca în fiecare an, pe 26 ianuarie, la mormântul lui Nicolae Ceauşescu din Cimitirul Ghencea s-au strâns oameni care nici măcar astăzi nu şi-au pierdut stima şi respectul pentru tovarăş.

fără imagine Ca în fiecare an, pe 26 ianuarie, la mormântul lui Nicolae Ceauşescu din Cimitirul Ghencea s-au strâns oameni care nici măcar astăzi nu şi-au pierdut stima şi respectul pentru tovarăş. În urmă cu 102 ani, se năştea la Scorniceşti fostul dictator al R...

Deşi Balul Bobocilor reprezintă o acţiune tradiţională de început de an universitar în toată ţara, la Galaţi acest concept, asumat de 24 ani, îmbracă forme total diferite faţă de cel clasic....

În epoca Ceauşescu (1965 - 1989), în România au fost condamnaţi la moarte şi executaţi prin împuşcare 104 oameni, intelectuali sau infractori de drept comun. De notorietate sunt cazurile cazul lui Gheorghe Ştefănescu, supranumit „Bachus“, afaceristul...

O colecţie de obiecte reprezentative pentru viaţa în comunism este în formare la Muzeul Judeţean Olt, după ce managerul instituţiei a făcut apel la cei care deţin lucruri păstrate din acea perioadă să le doneze, însoţite de o scurtă poveste. În proie...

„Creierul“ unei grupări considerate „mafiote“, care a acţionat în perioada 1971-1978, condamnat la moarte la data de 21 iulie 1981 şi executat la Jilava pe 14 decembrie în acelaşi an, Gheorghe Ştefănescu, un gestionar al unei prăvălii cu vinuri din B...

Mărturiile româncei Elenei B. despre perioada când făcea practică profesională în hotelul în care fiul cel mai mic al lui Nicolae Ceauşescu avea rezervat un întreg etaj arată o faţă a comunismului la care puţini au fost martori.

Magazinele din orice oraş al României comuniste de la care, teoretic, orice „tovarăş” trebuia să-şi facă aprovizionarea erau mai tot timpul pline cu conserve de legume. De obicei, fasolea păstăi, mazărea şi compoturile se găseau la discreţie.

Pelicula lui Iosif Demian, realizată după cartea poliţistă a lui Petre Sălcudeanu, „Bunicul şi o lacrimă de fată“, este unul dintre cele mai originale filme în timpul „Epocii de Aur“. Considerat a fi un „rebut“ la Bucureşti, filmul „O lacrimă de fată...

Covoarele, taseriile din lână şi accesorii ale soţilor Ceauşescu au fost cele mai disputate obiecte în licitaţia "Epoca de Aur", organizată miercuri seara, doar online, la Artmark, loturile fiind adjudecate şi la preţuri de peste 1.000 de euro.

Miercuri, 31 ianuarie , de la ora 19.00, în anul centenarului Ceauşescu (pe 26 ianuarie se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Ceauşescu), Casa de licitaţii Artmark organizează o licitaţie intitulată Epoca de Aur, în anul Centenarului Cea...

În perioada comunismului, în fiecare an, ziua de 23 august era un prilej de mare sărbătoare, momentul fiind marcat printr-o serie de activităţi în cinstea cuplului Ceauşescu şi a partidului unic.

O cârcoteală despre cum se umflă ideologic, cu pompa de la bicicleta miniştrilor paraşutaţi politic, rata de promovare la Bac, ca să crape „ocţidentul” de ciudă pe valoarea lu’ băieţii dă băieţi dă la România.

La aproape 3 decenii de la răsturnarea dictaturii, imaginile cu România comunistă stârnesc zâmbete. Cozile interminabile la alimentară, la butelii de aragaz, la cumpărături, deşi galantarele magazinelor erau mereu goale, jucăriile sau cele câteva dul...

Răsfoirea abecedarelor de altădată mai este posibilă astăzi doar cu ajutorul internetului. Cartea dintâi din Epoca de Aur „a învăţat“ să citească multe generaţii de dinainte de 1989.

Nicu Ceauşescu, supranumit „Prinţişorul“, este singurul dintre copiii fostului preşedinte al Republicii Socialiste România care a făcut politică. El s-a implicat şi în culisele fotbalului.

Restructurată din temelii la începutul anilor ’70, cinematografia autohtonă a fost unul dintre puţinele domenii cu adevărat rentabile în timpul „Epocii de Aur“.

Zeci de hunedoreni au venit în sprijinul Muzeului de Arheologie, Istorie şi Etnografie din Hunedoara şi s-au implicat în proiectul înfiinţării unei secţii muzeale dedicate amintirilor despre Hunedoara dinainte de Revoluţia din 1989.

În 1982, autorităţile comuniste au aprobat un program de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei care era susţinut de nişte recomandări privind raportul dintre înălţime şi greutate al fiecărei persoane.

În Epoca de Aur au circulat o serie de speculaţii, dar şi de lucruri ciudate despre Nicolae Ceauşescu. Toate aceste zvonuri au pornit dintr-un sâmbure de adevar, însă nu se ştie nici în ziua de astăzi câte au fost reale şi câte au fost pure invenţii.

Perioada comunistă a lăsat urme adânci asupra românilor, care au fost nevoiţi să îndure deceniile de dictatură ale cuplului Ceauşescu.

Bibelourile, mileurile, peşte de sticlă, animalele din porţelan, dar şi renumita carpetă „Răpirea din serai“ se găseau în „Epoca de Aur“, în aproape fiecare locuinţă a românilor. Obiectele considerate în ziua de astăzi nişte kitsch-uri comuniste erau...

Dumitru Popescu, supranumit „Dumnezeu“, a fost arhitectul principal al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. A rămas cunoscut în comunism ca urmare a formulelor inedite de elogiere a dictatorului, dar şi pentru intransigenţa cu care cenzura ...

Ana Mureşan era speranţa românilor care visau la o maşină în faţa blocului şi la un televizor color sub mileul din sufragerie....

Lucrările respective, printre care şi câteva creaţii ale unor sculptori care, ulterior, au ajuns la o cotă de piaţă foarte bună în toată lumea, se află şi acum pe undeva, prin curtea unei foste autobaze, sub o placă din beton de aproape un hectar. O ...

Cornel Burtică a reuşit să cadă în picioare după Revoluţia din decembrie 1989, deşi mulţi dintre foştii săi tovarăşi de la vârful nomenclaturii se luptau din răsputeri să-şi reabiliteze imaginea dobândită în comunism. Dar Cornel Burtică avea, fără mu...

Marţi, 19 aprilie, tabloul ”Muza” de Sabin Bălaşa, s-a vândut la licitaţia casei Artmark cu 17.000 de euro, şi un tractor Porsche Junior 108T din 1959, care a fost adjudecat cu 13.000 de euro, însă colecţionarii nu au fost interesaţi să plătească pre...

A rămas în istorie pentru afirmaţia „am fost un dobitoc“, rostită în faţa judecătorilor, în primul proces al comunismului, din ianuarie 1990. Tudor Postelnicu n-a fost niciodată un dobitoc! A ştiut întotdeauna care-i misiunea sa în ceauşism şi şi-a a...

Tranziţia imperfectă către democraţie le-a crescut est-europenilor dorul de vremurile bune din „Epoca de Aur”. Un sondaj IRES arată că, a început de 2016, cel mai iubit partid din România rămâne PCR. Similar, popoarele vecine tânjesc după regimul com...

Dacia, Arctic, Eugenia, Bucegi, Guban sau Pegas sunt doar câteva din brandurile epocii de aur care se vând bine şi în prezent şi chiar aduc profit celor care au ştiut să le ţină pe picioare....

Nicolae Doicaru a servit Securitatea comunistă timp de 40 de ani. Şi la Gheorghiu-Dej, şi la Ceauşescu. A condamnat oameni la moarte şi a fost cel mai longeviv şef al spionajului românesc. În decembrie 1989, se prezenta drept luptător împotriva regim...

Şeful spionajului românesc în perioada 1972-1978, Ion Mihai Pacepa, a fost omul bun la toate din anturajul cuplului Ceauşescu. În 1978, i-a trădat pe cei pe care înainte îi adulase. A dezertat. Presa occidentală îl prezenta drept „cel mai mare peşte“...

Ministru de Finanţe, membru al Academiei Române şi prim-ministru timp de cinci ani, Manea Mănescu a strâns mâna multora dintre puternicii lumii, dar a sărutat una singură....

Chiar dacă în magazine bătea mai tot timpul vântul, gospodinele nu se lăsau învinse. Inventive din fire, femeile găseau şi acum 3 decenii variante pentru a găti preparate gustoase.Cu ingrediente puţine, cele care, de obicei, erau la vânzare în magazi...

Ştefan Andrei a promovat interesele lui Nicolae Ceauşescu pe toate continentele, din Washington până-n deşertul african. A fost ministru de Externe şi unul dintre oamenii de încredere ai dictatorului – printre puţinii demnitari care ajunseseră la şco...

Aphra Behn, o scriitoare engleză din secolul al XVII-lea, a fost prima femeie care şi-a câştigat existenţa din compunerea poeziilor şi, de altfel, prima care a dărâmat barierele pudorii şi a scris versuri cu tentă sexuală, pomenind explicit despre ej...

După anii grei de comunism, majoritatea românilor a încercat să scape de obiectele ce le aminteau de vremurile pline de restricţii impuse de dictatura ceauşistă. Un grup de cercetători încearcă să salveze, acum, ce a rămas nearuncat, pentru a putea i...

Un jurnalist a găsit pe undeva „carnetul de bal“ al unui boiernaş din interbelic (1937). „Pe la ora 13, în ziua de Crăciun, se strângeau musafirii: d’alde Malaxa, Asan şi Predoleanu, boierii Şerbănescu, Florescu şi Ştefănescu, generalul Petroff, avoc...

Scurtmetrajul „Pentru strănepoţi, încă ceva despre Bucureşti“, realizat în 1980 şi dedicat celor care vor locui în Capitală în anul 2080, se află în arhiva Studioului de film documentar „Alexandru Sahia“.

A fost sursa celor mai multe bancuri şi glume. Izvor de bârfe, şmenuri, şuşanale. Totuşi, Nicolae Ceauşescu n-a învăţat niciodată să zâmbească, relaxat, din suflet. Dictatorii n-au umor. Dar parcă Nicolae Ceauşescu era un pic prea trist....

Îi putem numi canaliile din jurul Ceauşeştilor, primii adulatori, subordonaţii unei dictaturi cu două feţe: Nicolae şi Elena Ceauşescu. Sunt cei care au construit soclul unor lideri prea alienaţi ca să mai înţeleagă ceva din ţara pe care o conduceau....

În iulie 2010, 63% din români spuneau că se trăia mai bine în comunism (sondaj IRES). În noiembrie 2013, 44,7% spuneau că regimul comunist a fost bun în România (sondaj INSCOP). În decembrie 2014, 40,7% încă mai credeau că le-a fost/le-ar fi fost mai...

Ne întrebăm adesea, cu uimire, de unde vine nostalgia unora după „Epoca de Aur“ a lui Nicolae Ceauşescu şi cum se explică amnezia lor în ceea ce priveşte frica şi umilinţele de atunci. Pare curios că ele nu sunt ale tinerilor, care pot fi de stânga, ...

Combinatul siderurgic din Hunedoara a fost, nu doar unul dintre „motoarele” industriei grele din România, dar şi principala sursă de poluare pentru oraşul care avea în perioada regimului comunist 80.000 de locuitori. Un studiu realizat în anii 1970 a...

Una dintre coincidenţele cărora obişnuim să le spunem simbolice a făcut ca, recent, în acelaşi interval, doi autori români stabiliţi peste Ocean. E vorba de Virgil Nemoianu, plecat în Statele Unite în timpul „Epocii de Aur“, şi de Carmen Firan, care ...

Suprafaţa medie a apartamentelor cu două camere construite în anii '80 era de 52-53 mp. La cele construite după criza din 2008-2010, media suprafeţei este mai mică de 50 mp....