Va fi vai şi amar de viitorii pensionari. Rezultatele parţiale ale recensământului au scos la iveală cifre îngrijorătoare

Recensământul s-a încheiat pe 31 iulie Foto: Arhivă

Recensământul populaţiei şi locuinţelor încheiat la finalul lui iulie arată că suntem mai puţini cu un milion şi că la 143 de pensionari avem 100 de copii sub 15 ani. Asta înseamnă dezechilibre majore la pensii şi pe piaţa muncii, atrage atenţia şeful Institutului Naţional de Statistică.

În 10 ani, România a pierdut un milion de oameni, a anunţat Tudorel Andrei, şeful Institutului Naţional de Statistică, INS. Aşadar, suntem 19 milioane în urma recensământului din 2022, faţă de 20,12 milioane, câţi eram în urmă cu un deceniu, potrivit datelor anunţate oficial.

Judeţele cu procentele de persoane recenzate cele mai mari sunt: Vrancea (109% din totalul persoanelor înregistrate în perioada 14.03-31.07.2022 în total populaţie rezidentă ţintă estimată la 1.12.2021), Bistriţa-Năsăud (106,8%), Botoşani (105,9%), Călăraşi (102,2%), Teleorman (101,4%), Olt (101,3%), Gorj (101%), Sălaj (100,8%) şi Neamţ (100,7%). La polul opus se află judeţul Timiş (83,5%), Municipiul Bucureşti (85,2%) şi Iaşi (89,4%).

„Marele plus al recensământului a fost acela că, dacă i se oferă cetăţeanului un instrument de calitate, el va participa la acţiunea respectivă, iar dovadă în acest sens sunt cele două procente: aproape 50% din populaţie a completat datele online, iar în total 95% din populaţie a fost recenzată. Pe de altă parte, poate ar fi trebuit să avem nişte acţiuni din timp pentru a mobiliza autorităţile locale în aşa fel încât să fie mai mulţi recenzori, iar recensământul probabil că era mult mai de succes. Una peste alta, eu zic că o acţiune pe o perioadă atât de lungă a dus la un rezultat mai mult decât bun“, a spus Tudorel Andrei. 

143 de pensionari la 100 de copii sub 15 ani 

Acesta a adăugat că aproximativ 19 milioane de oameni formează populaţia aflată pe teritoriul României. „Sunt pesimist în ce priveşte evoluţia demografică. În 2020, la 143 de pensionari aveam 100 de copii sub 15 ani. Înseamnă dezechilibre majore la pensii şi pe piaţa muncii. Nu mai e piramida vârstelor, e o bază mică”, a precizat Andrei. Acesta a adăugat, citând un raport ONU, că în afara României se află 4 milioane de români. Una dintre tendinţele care se conturează în urma datelor adunate este aceea că oraşele-reşedinţă de judeţ îşi reduc populaţia, în timp ce creşte populaţia din judeţele limitrofe, a mai spus Tudorel Andrei. „600.000 de locuinţe secundare nu sunt ocupate. Căutăm explicaţii, cum se poate întâmpla aşa ceva?”, a mai precizat acesta.

Şeful INS a oferit şi câteva date referitoare la raportul persoanelor care locuiesc la oraşe şi cele din mediul rural: „Suntem o ţară pestriţă, cu urban şi rural. 46% din populaţie trăieşte în mediul rural”.

Ce păţesc cei care nu au participat 

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a precizat că s-a încheiat culegerea datelor statistice în operaţiunea de recenzare, după care urmează verificarea datelor prin eşantionare, validarea datelor şi completarea datelor statistice.

El a mai spus că 95% din populaţia estimată a ţării a completat chestionarele de recensământ. „Mai puţin de 5% nu au oferit informaţiile. Aproape 47% din populaţie a completat chestionarele online, noi aveam 35% ca ţintă”, a adăugat Tudorel Andrei. 

Şeful INS a anunţat şi ce se va întâmpla cu românii care nu s-au autorecenzat şi nici nu au răspuns la întrebările recenzorului care a mers pe teren. „Cei care nu au fost recenzaţi nu vor fi amendaţi, întrucât nu au oferit informaţiile din motive obiective sau subiective”, a subliniat preşedintele INS. Iniţial, INS anunţase sancţiuni de până la 3.000 de lei. Pentru cei care nu au participat la Recensământ 2022 vor fi luate date din sistem, de la precedentul recensământ, a mai spus Andrei: „În perioada următoare, colegii mei din INS vor valida cifrele din teritoriu şi vor completa baza de recensământ folosind sursele administrative. Ei vor fi practic recenzaţi automat pe baza datelor existente în diverse surse administrative. Ei pot fi aduşi în baza de recensământ numai în măsura în care există informaţii că au fost pe teritoriul României în ultimele 12 luni”. 

Cât priveşte cazul românilor plecaţi la muncă în străinătate, cei care au plecat de mai bine de 12 luni nu au fost incluşi în anchetă, a mai spus şeful INS, pentru că aşa a cerut regulamentul european privind recensământul, aceştia urmând a fi incluşi în recensămintele efectuate de celelalte ţări. 

Primele rezultate ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor vor fi făcute publice în cursul lunii decembrie 2022, urmând ca datele complete şi finale să fie anunţate la finalul anului 2023. Recensământul 2021 este primul din România organizat integral în format digital, a fost al treisprezecelea recensământ din istorie şi al patrulea după Revoluţia din 1989.

Recensământul populaţiei s-a încheiat pe 31 iulie 2022, dată până la care s-au înregistrat 18,15 milioane de persoane