Ungaria 1956, prima mare revolta anticomunista din Estul european (VII)

"Totalitarismul nu este reformabil"

In partea a doua a lunii noiembrie 1956, in vreme ce in Ungaria situatia era total confuza, marea masina a propagandei bolsevice, coordonata direct de Moscova, nu inceta sa vorbeasca despre normalizarea vietii politice, economice si sociale de la Budapesta si din celelalte orase ale tarii. In paralel, in "Pravda" bolsevica si suratele ei din tarile lagarului socialist, intre care "Scanteia" bucuresteana nu facea exceptie, se publicau in serie comentarii prolixe si lungi cat pomana tiganeasca de proslavire a sistemului mondial socialist. Care era diferenta intre sirul de stiri pozitive si realitatea in sine se poate vedea foarte usor din "Buletinele speciale strict confidentiale" alcatuite de Agerpres si destinate liderilor comunisti romani de la acea ora, care-l aveau in frunte pe Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ele arata cu varf si indesat cultul paradoxurilor pe care se bazau ei, aceste lumi paralele in care traiau si pe care le protejau cu mare atentie in numele grijii fata de om ori a unor idealuri nobile pe care le invocau cu orice prilej. Salvat de tavalugul destalinizarii anuntat de N.S. Hrusciov in februarie 1956, prin faimosul sau discurs la Congresul al XX-lea al PCUS, Dej si ciratii sai nu stiau ce sa mai faca pentru a ramane in gratiile carmacilor de la Kremlin. Dintr-o atare perspectiva, evenimentele de la Budapesta le-au oferit o ocazie perfecta. Evident, cum s-a observat in mod judicios, ceea ce s-a intamplat in 1956 la Budapesta si, prin ricoseu, la Bucuresti, Belgrad, Varsovia ori Praga tine acum de istorie. Tocmai de aceea, istoria trebuie studiata si cunoscuta prin mijlocirea unor surse incontestabile. In acest sens, "Buletinele speciale strict confidentiale" ale Agerpres reprezinta o adevarata mina de aur ce nu poate si nu trebuie ignorata. Ar fi interesant de facut si o paralela intre atitudinea echipei lui Dej in timpul revolutiei din Ungaria, mai precis in ce priveste aportul nemijlocit al acesteia la infrangerea ei si la neutralizarea grupului lui Imre Nagy, si pozitia aceluiasi Dej din primavara anului 1964, cand a adoptat celebra Declaratie de independenta fata de URSS, care avea sa faca atatea valuri. A fost si acesta un drum parcurs in aproape opt ani in care, de la excesul de zel dovedit in reprimarea revolutiei ungare, in consonanta directa cu ordinele Moscovei, s-a ajuns la contestarea tutelei acesteia si a unicului far calauzitor comunist ce voia sa fie Kremlinul. Analizele facute de Imre Nagy in "Insemnarile de la Snagov", publicate anul trecut de "Polirom", sunt pline de premonitii despre catastrofa ce avea sa se abata peste lagarul socialist. Or, el a scris toate acele lucruri intre 22 noiembrie 1956 cand, printr-o manevra josnica, a fost pacalit sa paraseasca ambasada iugoslava din Budapesta, unde se refugiase alaturi de grupul lui, si transportat in secret la Bucuresti, si primavara lui 1958, cand a fost readus la Budapesta, judecat pe ascuns si executat la 16 iunie acelasi an. In fine, am inclus in aceasta ultima pagina consacrata revolutiei Ungare si un episod, din acelasi Buletin si din aceleasi zile, care arata exact fata regimului comunist de la Bucuresti, disperat ca soferul ambasadei romane din Argentina si sotia lui cerusera azil politic in acea tara. Marea zvarcoleala a Bucurestiului sugereaza pregnant ce spaima aveau liderii comunisti bucuresteni de evenimente similare. Dar, mai presus de orice, totul - la Budapesta ori Bucuresti sau in orice alta capitala socialista - dovedeste justetea afirmatiei scriitorului si ganditorului francez Albert Camus, potrivit caruia "totalitarismul nu este reformabil!".

AGERPRES
Strict confidential
19 noiembrie 1956
EVENIMENTELE DIN UNGARIA
POSTUL DE RADIO LONDRA transmite in emisiunea de la orele 9 din dimineata din 19 noiembrie:
In ciuda dezmintirilor oficiale, stirile sosite la Viena indica ca alte grupuri de unguri sint deportati in Uniunea Sovietica. Corespondentul postului de radio Londra relateaza ca un ofiter superior sovietic ar fi recunoscut ca anumite unitati sovietice ar fi putut da ordine de deportarea anumitor indivizi, dar ca el nu are cunostinta de asa ceva. Corespondentul special al postului de radio Londra relateaza ca atitudinea trupelor sovietice in Ungaria a devenit mai aspra. Patrule sovietice aresteaza pe strazile orasului Budapesta pe cei care incearca sa difuzeze manifeste. Intr-o localitate, situata la 25 km. est de Budapesta, o patrula sovietica a deschis focul impotriva unui grup de muncitori care au refuzat sa reia lucrul. Stiri sosite la Viena indica ca soldati sovietici in stare de ebrietate ataca tinere fete. Corespondentul BBC-ului relateaza ca primul ministru Kadar ar fi amenintat cu deportarea pe reprezentantii consiliilor muncitoresti in cazul ca muncitorii nu vor relua lucrul. Pe strazi circula inca multi oameni purtind banderole cu culorile nationale ungare.
Acelasi post adauga in emisiunea de la orele 13:
Postul de radio Budapesta a anuntat luni dimineata ca o parte din muncitori s-au prezentat pentru a relua lucrul, dar ca din cauza lipsei mijloacelor de transport, exista inca greutati in ce priveste reluarea totala a lucrului. Corespondentul postului de radio Londra relateaza insa ca nu sint semne ca majoritatea muncitorilor maghiari ar fi dispusi sa reia lucrul. Se pare dimpotriva ca rezistenta muncitorilor fata de guvernul lui Kadar creste.
MI/rc/fd/MS

EVENIMENTELE DIN UNGARIA
32 - BUDAPESTA - Agentia Associated Press transmite:
La 19 noiembrie armata sovietica si aliatii sai comunisti din Ungaria au zdrobit greva generala din Budapesta, dar muncitorii unguri indirjiti au recurs imediat la o greva provocatoare de incetinire a ritmului de productie. La 18 noiembrie s-a relatat ca in fabricile din Budapesta au lucrat intre 30-50% din muncitorii industriali. Multi dintre ei au declarat ca s-au reintors la lucru "nu pentru ca ar crede in promisiunile lui Kadar, ci pentru ca ne dam seama ca iarna sta la use, cu nenorocirile, frigul si foametea". In atelierele in care s-a permis accesul corespondentilor occidentali, acestia au gasit pe muncitori discutind in grupuri si foarte putini dintre ei munceau.
Corespondentul din Viena al agentiei United Press transmite:
Din cei zece mii de muncitori folositi la uzina "Mavag" aproximativ 3.000 s-au reintors la lucru, dar se asteapta si reintoarcerea altora pina la sfirsitul saptaminii. Muncitorii au declarat reporterului ca nu au renuntat la cererile lor de a se pune capat deportarilor, de retragere a trupelor sovietice si inlaturare a guvernului Kadar. "Dar, a declarat cu amaraciune un purtator de cuvint al muncitorilor, intreaga tara nu poate trai din ajutoare. Muncitorii au fost atit de uniti in urma evenimentelor din ultimele saptamini, incit ei nu se vor mai desparti niciodata. Guvernul trebuie sa-si dea seama ca folosirea fortei este lipsita de sens".

* * *
33 - VIENA - Agentia United Press transmite:
Un ofiter al armatei ungare refugiat in Austria a declarat ca la 19 noiembrie continua "lupte grele" intre partizani si trupele sovietice in diferite regiuni ale Ungariei. Ofiterul a declarat ca bande de partizani hartuiesc fortele de ocupatie sovietice atit in nord-estul cit si in sud-vestul Budapestei. El a declarat de asemenea ca rusii nu au reusit sa asigure controlul militar total in capitala distrusa.
MB/dj ora 19,05

AGERPRES
Strict confidential
19 noiembrie 1956
EVENIMENTE DIN UNGARIA
34 - PARIS - Agentia United Press transmite:
Intr-un interviu acordat organului Partidului Comunist Francez "L'Humanite", premierul comunist al Ungariei Janos Kadar l-a acuzat pe cardinalul Jozef Mindzsenthy de a trage sforile rascoalei nationale din sanctuarul sau de la ambasada americana din Budapesta. Primul ministru a adus de asemenea atacuri violente la adresa predecesorului sau Imre Nagy, spulberind dupa cit se pare, sperantele ca sovieticii l-ar putea aduce pe Nagy la putere in incercarea de a potoli valul anticomunist. Kadar a descris rascoala ungara care dateaza de o luna drept "teroare alba" din partea sprijinitorilor fascisti ai fostului regent, amiralul Horthy. Kadar a sustinut cu fidelitate interpretarea data de Moscova rascoalei ca fiind o "lovitura fascista" si a multumit membrilor Partidului Comunist francez, pentru "sprijinul neclintit" acordat guvernului sau. Fara a mentiona interventia sovietica, care l-a indepartat pe Nagy de la putere, Kadar a declarat ca "contrarevolutia a fost infrinta in citeva ore. La Budapesta dorinta de a limita cit mai mult distrugerile a intirziat capturarea citorva puncte de rezistenta cu o zi sau doua". Incercind sa explice nelinistea continua, Kadar a afirmat: "De la infringerea sa, contrarevolutia si-a schimbat tactica. Ea inlocuieste forta armelor cu un apel la boicot si greve. Kadar a insistat pe larg asupra "nedumeririi" poporului si armatei in faza initiala a rascoalei. El a declarat ca rascoala a fost de multa vreme pregatita de fascisti care au savirsit atrocitati "inexprimabile" impotriva membrilor de partid. In declaratia sa, Kadar a afirmat ca majoritatea muncitorilor doresc o revenire la viata normala si in acest scop sa-si reia munca. "Sintem convinsi de apararea cu succes si consolidarea realizarilor socialiste din Ungaria, a declarat el.
AW/n Ora 19,45

AGERPRES
Strict confidential
17 noiembrie 1956
STIRI DESPRE R.P.R.
Soferul Ambasadei Romaniei in Argentina si sotia sa cer azil politic
1 - BUENOS AIRES - Agentia France Presse transmite:
Dupa o zi intreaga de agitatii si straduinte, soferul ambasadei Rominiei din Buenos Aires si sotia sa care au cerut azil guvernului brazilian si-au putut recapata copilul in virsta de 8 luni si jumatate, pina atunci sechestrat in cladirea legatiei. Soferul, George Coman, a reusit sa scape in momentul in care masina in care se gasea el si familia sa esia pe poarta legatiei. Odata cu el a reusit sa fuga si fiul sau mai mare. Personalul legatiei a reusit sa reintroduca in cladire pe D-na Coman pe copilul mai mic. Iata ce a declarat insusi Coman unui corespondent al agentiei France Presse: "In momentul in care am coborit din masina portarul si personalul legatiei au cautat sa ne bareze drumul. In incaierarea care s-a iscat in fata legatiei am cautat sa atrag atentia politiei strigind ca suntem retinuti cu forta. In cursul incaierarii portarul mi-a smuls copilul si a reintrat in cadirea legatiei. Sotia mea l-a urmarit si astfel a ramas inauntru". La rindul sau, d-na Coman povesteste cum i-a urmarit pe cei care ii rapisera copilul pana la cel de-al doilea etaj al cladirii unde s-a gasit fata in fata cu secretarii insarcinatului cu afaceri al Rominiei si cu insarcinatul cu afaceri insusi. Ea a fost batuta si insultata de acestia, mai ales de cel din urma care i-a ars fata cu bricheta. Atunci ea a reusit sa sara pe fereastra de la etajul II-lea agatindu-se de cadrul ferestrei pina cind niste muncitori de la un santier de constructie din apropiere au ajutat-o sa fuga. Unul dintre muncitori, ajutat de tovarasii sai, au adus o scara care era insa prea scurta. Dupa aproximativ opt minute de incercari fara succes, d-na Coman s-a lasat sa cada si a fost prinsa in brate de zidari. Fara a se fi ranit prea rau ea a fost dusa la Comisariatul cel mai apropiat unde se gaseau sotul si fiul ei mai mare, si au anuntat autoritatile.
Subsecretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe a cerut pe cale oficiala ministrului Rominiei sa predea copilul parintilor sai, subliniind chiar ca intrucit e nascut in Argentina copilul este cetatean argentinean. Spre seara copilul a fost predat sefului protocolului Ministerului Argentinian al Afacerilor Externe. In declaratiile sale, Coman a precizat "ca in ajun se prezentase la Comisariatul de Politie aratind ca in ziua de 16 noiembrie avea sa fie dus cu forta la Aerodrom pentru a fi repatriat. Asa se explica faptul ca politistii care se aflau de garda in fata legatiei Rominiei au intervenit in ajutorul lui in momentul evadarii. Coman, care pare sa fi actionat in graba si fara a fi stabilit un contact cu exteriorul, nu stia ce sa faca seara, cand i-a fost predat copilul. Compatriotii sai din Argentina s-au oferit sa-l gazduiasca. Coman si sotia lui care sunt in momentul de fata lipsiti de orice resursa, sunt ingrijorati de soarta fiicei lor Maria care se gaseste in Rominia. Potrivit unor cercuri bine informate, acum 2 zile au sosit in capitala Argentinei doi curieri romini. Misiunea lor era sa ancheteze asupra loaialitatii politice a personalului legatiei. Coman a hotarat sa ceara azil pentru a-l scapa de acuzatie de "deviationism".
Agentia Associated Press adauga: Stirea despre fuga lui Coman s-a raspindit repede in oras si o multime de oameni s-au strans in fata legatiei Rominiei. Copilul a fost predat parintilor numai dupa ce multimea a manifestat in fata cladirii strigind "Dati copilul! Dati copilul!".
2 - BUENOS AIRES - Agentia United Press transmite urmatoarea versiune:
Sute de argentinieni strinsi in fata cladirii legatiei Rominiei au aplaudat evadarea incununata de succes a familiei soferului romin Coman acuzat de autoritatile tarii sale, de a fi devenit "prea burghez" si careia i se ordonase sa se reintoarca in tara. Evadarea s-a desfasurat ca o adevarata drama. Tisnind dintr-o masina, Coman a scos un pistol, pe care il luase din biroul insarcinatului cu afaceri, Moisescu, si a inceput sa alerge impreuna cu fiul sau de 4 ani, Gigi, catre un politist. In acest timp el ii striga sotiei sale sa-l urmeze impreuna cu copilul cel mic. Strigatele si lupta lor impotriva personalului legatiei au atras alti politisti. In timp ce unul din politisti ancheta, un functionar din legatie a iesit din cladire, a smuls copilul din bratele mamei sale si a reintrat in cladirea legatiei. Rominii l-au folosit apoi pe copil ca o momeala. O fata a iesit din cladirea legatiei tinind copilul in brate si oferindu-i-l doamnei Coman. Cind aceasta s-a apropiat de usa legatiei, patru barbati s-au napustit asupra ei tragind-o inauntru cu toate tipetele sale. Citeva minute mai tirziu ea a aparut la o fereastra a etajului al 2-lea agatata acolo in gol pina a fost salvata. Doamna Coman a declarat ca a fost amenintata de ministrul roman, Anton Moisescu, cu o bricheta aprinsa si batuta cu pumnii pe fata si pe corp. Ea a declarat ca i s-a spus ca copilul avea sa fie ucis. "Sunt niste porci - a declarat doamna Coman dupa ce a scapat. Ne-ar fi omorit pe toti". Doamna Coman cu sotul sau au fost dusi la prefectura de politie din Buenos Aires unde si-au povestit aventura. Coman a declarat in noaptea precedenta i s-a spus ca comunistii "stiu cum sa procedeze in cazuri ca al lui". "I-am intrebat ce vor sa spuna si ce acuzatii pot sa-mi aduca - a declarat Coman autoritatilor argentiniene. Ei mi-au raspuns doar ca trebuie sa ma reintorc in tara si sa fiu gata a doua zi dimineata".
Doamna Coman a declarat ca in cei trei ani decind se afla in Buenos Aires cu sotul sau nu a facut altceva decit sa spele pe jos si sa curete. Atat Coman cit si sotia au familiile in Rominia. Fiica lor in virsta de 11 ani locuieste in Bucuresti cu o sora a doamnei Coman. "Nu-i lasati sa-i faca ceva fetitei - s-a rugat d-na Coman de autoritatile argentinene - va rog sa faceti astfel incit sa-i se dea libertatea".