Un român apără fluviul Mississippi
0Andrei Codrescu a emigrat în Statele Unite în 1966 şi locuieşte la New Orleans, unde a simţit din plin efectele uraganului Katrina Căldura din Europa sud-estică, uraganele devastatoare
Andrei Codrescu a emigrat în Statele Unite în 1966 şi locuieşte la New Orleans, unde a simţit din plin efectele uraganului Katrina
Căldura din Europa sud-estică, uraganele devastatoare de pe coastele Americii, temperatura globală tot mai ridicată, bolile respiratorii, apariţia unei Zone Moarte în Golful Mexic, de dimensiunile Franţei, sunt, după Andrei Codrescu, scriitorul român care a dat nas în nas cu uraganul Katrina, simptomele unor probleme reale de mediu. Deşi predă literatură creativă la Universitatea din Louisiana, el face şi un documentar ecologic despre fluviul Mississippi.
- După dezastrul din 2005 din New Orleans, au devenit oamenii locului mai precauţi faţă de mediu?
Toate planurile pentru reconstrucţie includ refacerea zonei "wetlands" şi construirea unor insule-bariere, dar această necesitate ţine mai degrabă de idealism, pentru că, practic, pierdem mii de hectare în fiecare an din cauza digurilor şi mâlului acumulat de un secol. New Orleansul are o istorie de dezastre, dar recent au devenit mult mai grave din cauza încălzirii globale. Am pierdut jumătate din populaţie (o jumătate de milion) după Katrina - o soluţie ar fi să transformăm cartierele abandonate în "wetlands," dar politica face acest lucru imposibil: sub pretextul "dreptului la întoarcere", companii de dezvoltare construiesc rapid căsuţe ieftine.
- "Katrina" v-a marcat în vreun fel?
Am avut noroc că apele nu au inundat cartierul vechi, unde locuiesc, lângă Mississippi - iar fluviul nu s-a revărsat. Vântul mi-a distrus acoperişul, dar asta a fost nimic în comparaţie cu tragediile vecinilor.
- Sunteţi un observator al acţiunilor ecologiste sau un actant?
Mai mult observator, ca toţi leneşii liberali americani care-s revoltaţi de distrugerea naturii, dar consumă produse petroliere. Trimit contribuţii la diverse organizatii: Sierra Club, Save the Whales, Save the Wolves, Wetlands Alliance etc. Mi-ar plăcea să fiu mai mult actant decât simpatizant.
- Există diferenţe între cultura ecologistă europeană şi cea americană?
Probabil. La noi se dezbat multe în presă şi în guvern, dar industriile mari au putere şi prea mulţi bani. E ruşine mare că SUA nu au semnat tratate importante despre poluare şi nu luptă împotriva încălzirii globale. Majoritatea emisiilor toxice sunt produse de SUA şi China.
- Se vorbeşte adesea că în spatele organizaţiilor ecologiste stă multă politică. Ce credeţi despre asta?
Asta-i propaganda lobbyiştilor pentru industrii poluante. Politicienii interesaţi sincer în mediu, ca Al Gore, sunt acuzaţi tot timpul, dar evidenţa e de partea apărătorilor mediului. Până la urmă, toţi politicienii vor fi ecologişti.
- Care sunt problemele legate de mediu care se află pe agendă în SUA?
Încălzirea globală, abuzul produselor petroliere, consumul fără conştiinţă al unor specii aflate pe cale de dispariţie, calitatea produselor agricole...
- Cum sunt văzute acolo politicile de mediu ale UE?
Ca mult mai avansate decât erau ale noastre. Noi suntem încă primitivi faţă de cei europeni.
- Când aţi fost în România aţi observat că atitudinea faţă de mediu s-a mai schimbat?
Am observat când am fost ultima dată în România (2006) că murdăria şi dispreţul faţă de drumuri şi păduri sunt chiar mai mari decât era pe vremea comuniştilor (care, probabil, ar fi reuşit să distrugă complet natura dacă ar fost mai bogaţi şi mai deştepţi).
- Cât de mult este interesată presa din SUA de subiectele de mediu?
În ultimii doi ani, ştirile ecologice stau pe primele pagini.
- Faceţi un documentar despre Mississippi. De ce v-a atras subiectul acesta?
Fluviul Mississippi ia cu el o treime din apele SUA. Are 2,500 de mile din Minnesota până în Golful Mexic. Toate substanţele poluante din ţară vin la noi în New Orleans, în drum spre Golful Mexic. În acelaşi timp, e un fluviu de poveşti care a inspirat zeci de scriitori. Mă interesează eforturile (cu succes în multe zone) de a curăţa "marele zeu", cum îl numea poetul T.S. Eliot, şi prezenţa lui măiastră în literatură.
- Ce v-a surprins în această documentare?
Indienii Dakota din Prairie Island, care folosesc banii din cazinoul Treasure Island ca să se lupte cu uzina nucleară Excel; fermierii din Iowa care schimbă formulele pentru recolte ca să ajute pescarii din Deltă; oraşele care-şi întorc faţa din nou către Mississippi şi-i regăsesc frumuseţea şi puterea.
- Care sunt riscurile la uzina nucleară Excel?
Depozitele locale de material radioactiv. Congresul a încercat de ani de zile să depună materiale radioactive într-un depozit central în Nevada, dar Nevada se opune. Indienii Dakota au rate extraordinare de cancer.
- În ce sens fermierii din Iowa modifică formulele de recolte?
Vorbeam de fermierii din Midwest, de pe malurile fluviului Mississippi, care folosesc chimicale cu nitraţi, pentru porumb şi grâu. Aceste chimicale devin toxice când sunt deversate în râu şi duse în Golful Mexic, unde consumă oxigenul din apă şi omoară tot ce respiră: peşti, scoici etc. Fermierii din Midwest au creat o alianţă cu pescarii din Golf şi vor să schimbe îngrăşămintele chimice cu substanţe organice, care nu fac rău apei.
- Credeţi că încă suntem dezorientaţi în faţa schimbărilor de climă?
Învăţăm rapid, dar politica e mult în urma ştiinţei. Trebuie numaidecât ca politicienii să recupereze distanţa.
Un poet român, prozator de limbă engleză
Andrei Codrescu a debutat ca poet în limba română, iar, după emigrarea în SUA (în 1966), s-a afirmat ca scriitor de limbă engleză. Este colaborator la National Public Radio. În 1989 s-a întors în ţară ca să transmită Revoluţia în direct pentru programul de ştiri ABC's Nightline. A descris această experienţă într-o carte, Gaura din Steag (The Hole in the Flag). Romanul său, Contesa sângeroasă (The Blood Countess) (Simon and Schuster, 1995), a devenit best-seller în America de Nord. Un al doilea roman, Mesi@, a avut aceeaşi soartă. Volumul de versuri se numeşte Alien Candor: Selected Poems. 1970-1996 (Santa Rosa; Black Sparrow Press, 1996). Predă cursuri de literatură creativă la Universitatea Baton Rouge, din Louisiana, şi locuieşte în New Orleans.























































