Un om motivat munceste cat trei

Elementele definitorii pentru satisfactia in munca sunt, in principal: continutul muncii, colegii, salariul, mediul de lucru, posibilitatile de promovare. Studiile au aratat ca, si in Romania, unde

Elementele definitorii pentru satisfactia in munca sunt, in principal: continutul muncii, colegii, salariul, mediul de lucru, posibilitatile de promovare. Studiile au aratat ca, si in Romania, unde situatia economica nu e tocmai fericita, nu salariul constituie cel mai important factor de motivare, ci sansa de a desfasura o activitate complexa si bogata, care sa permita dezvoltarea personala si evolutia in cariera, la care se adauga mediul de lucru si mai ales colegii. Oamenii pot fi nemultumiti din aproape toate punctele de vedere care ar putea contribui pe ansamblu la aparitia sentimentului de satisfactie in munca, dar parasirea unui loc de munca sigur este un risc pe care putini si-l pot permite. De aceea, la interviuri se prezinta foarte multe persoane care deja lucreaza, dar care vor face pasul parasirii actualului loc de munca numai dupa ce sunt sigure de cel nou. Daca managerii nu au inca a se teme foarte, foarte mult de fluctuatiile de personal prin pierderea unor angajati, totusi ar trebui sa se teama de ceva chiar mai costisitor, si anume lipsa de motivatie si satisfactie in legatura cu activitatea curenta, fapt ce inseamna diminuarea dramatica a performantelor in munca. Angajatii pot fi stabili, dar in nici un caz fideli, daca nu se investeste afectiv in ei. In momentul identificarii unei oportunitati, acestia isi vor anunta plecarea, chiar in ultimul moment. Daca ar fi doar un caz-doua izolate, evident nu ar fi o problema, dar in situatia in care nemultumirea devine norma de grup, ineficienta devine de asemenea norma de grup. Foarte importanta este in acest moment interventia departamentului de resurse umane (daca exista), care ar trebui sa conceapa programe de imbogatire si diversificare a muncii. Practic, orice mijloc prin care firma isi manifesta grija fata de angajat este perceput pozitiv, crescand gradul de adeziune fata de companie si implicit sentimentul de satisfactie. De exemplu, pot fi organizate lunar intalniri nonprotocolare intre management si angajati, intalniri la care sefii pot face cinste cu o bere. Sau se pot organiza clasamente amuzante gen: cel mai creativ angajat, cel mai plin de umor, care sa fie recompensate cu diplome onorifice intr-un cadru colegial festiv-distractiv. In functie de resursele companiei, se pot realiza traininguri sau chiar programe de relaxare desfasurate intr-o sala de fitness. Din pacate, de teama pierderii locului de munca, dar si datorita lipsei cronice de comunicare pe verticala, oamenii isi ascund nemultumirea fata de sefi ca factori de decizie, alegand sa discute numai cu cei in care au incredere, si anume colegii. Astfel, sansa rezolvarii unor probleme este amanata. Se spune ca munca innobileaza pe om si ca poate fi o adevarata placere. Acest lucru poate fi adevarat numai in companiile suficient de puternice si evoluate pe linia managementului resurselor umane, care se ingrijesc realmente de angajatii lor, constientizand ca un om motivat munceste cat trei si inca este multumit. Exista un grafic al satisfactiei legate de munca o data cu trecerea timpului. Primele luni sunt incarcate de entuziasm si de bucuria primelor realizari intr-un nou mediu. Apare apoi asteptarea recunoasterii eforturilor personale, recunoastere care poate aparea, dar nu acopera in general necesitatile. Speranta ca maine va fi mai bine intretine entuziasmul la un anumit nivel, dupa care, in functie de conditiile concrete si de personalitatea fiecaruia, apare rutina. In final, munca poate ajunge sa fie privita doar ca un mijloc de subzistenta, care nu ofera prea multe satisfactii si, chiar mai mult, se constituie in factor de uzura. De aceea, satisfactia fata de munca ramane o problema de rezolvat la nivel individual, in functie de posibilitati si imaginatie. Unul dintre primele lucruri care pot fi facute este resemnificarea activitatii curente prin identificarea oricaror factori care pot creste gradul de multumire. De exemplu, ne-am putea gandi ce s-ar intampla daca activitatea care ne revine nu ar fi deloc efectuata, de catre nimeni, pentru a intelege cat este de importanta. Sau cineva ar putea descoperi ca anumite sarcini sunt mai interesante decat altele si ca isi poate structura intr-un mod diferit activitatea, astfel incat sa rupa monotonia zilnica. Ca se poate chiar specializa in a-si gasi preocupari direct legate de munca, la care pana la un moment dat nici nu s-a gandit. Concret: cineva care lucreaza pe calculator pentru a introduce facturi sau un text ar putea incerca sa deprinda dactilografia oarba sau si-ar putea propune sa invete mai mult despre programul de operare. Cineva care trebuie sa contacteze diversi clienti si-ar putea propune sa experimenteze diverse formule de salut sau de deschidere a discutiei, observand reactiile partenerului. Orice activitate in care poate fi gasita o satisfactie personala este bine venita. Totul depinde in cate activitati se poate segmenta sarcina curenta. Daca activitatea este prea simpla si repetitiva, diversificarea este mai dificila, dar se poate realiza prin gasirea unor activitati paralele, ce pot fi efectuate fara a impiedica realizarea cerintei principale. O data acceptate, schimbarile mai curajoase pot crea un curent favorabil initiativelor venite de jos, daca initiatorii stiu sa prezinte beneficiile concrete care pot aparea. Satisfactia de a munci poate fi reala si tonica in viata de zi cu zi, daca fiecare dintre noi are curajul de a initia un minim dialog si de a propune o schimbare, acolo unde lucreaza, deoarece fata de alternativa de a indura o stare prezenta stresanta, solutia schimbarii locului de munca, este clar, nu poate fi aplicata de prea multe ori. Psiholog Sorin Faur ADECCO Romania SRL Dr. Felix nr. 59 Tel: 223.46.88 www.adecco.com