Translatia, o noua si infloritoare industrie in UE

* Comisia Europeana dispune in prezent de 1.300 translatori, care proceseaza anual 1,5 milioane pagini de text, costul acestor operatii ridicandu-se la 550 milioane euro anual * Dupa 1 mai, numarul personalului aproape se va dubla, numarul paginilor de text traduse se va ridica la 2,5 milioane, iar costul va atinge 800 milioane euro

O data cu noua runda de extindere, la 1 mai, a Uniunii Europene, la cele 11 limbi care se vorbesc deja in cadrul UE se vor adauga inca noua, poate chiar zece, daca, pana atunci, cipriotii greci si cei turci vor vota pentru reunificare, in acest caz, turca devenind a 21-a limba vorbita in organismele comune europene. Cum se va descurca UE in tot acest Turn Babel? Chiar si 20 de limbi e prea mult. Pornind de aici, numarul total al combinatiilor bilingvistice se ridica la 190 (engleza-germana, franceza-ceha, finlandeza-portugheza etc.) si a gasi pe cineva care sa vorbeasca la fel de fluent, de pilda, greaca si estoniana sau slovena si lituaniana, este foarte greu. Pentru rezolvarea acestei probleme, in Parlamentul European se va utiliza, in masura mult mai mare decat pana acum, sistemul asa-numit al traducerii-suveica: cuvintele dintr-o limba vor fi traduse mai intai intr-o alta limba, apoi in a treia si asa mai departe, pana la a patra sau a cincea, in functie de cunostintele interpretilor. Evident, prin folosirea acestui sistem, greselile nu sunt excluse. Daca la capatul lantului se comite o greseala, aceasta va fi transmisa mai departe, dintr-o "etapa" in alta, pe parcurs erorile riscand chiar sa se amplifice... Desigur, principala cerinta care se pune in fata membrilor Parlamentului European nu este aceea de a cunoaste mai multe limbi straine. Ei sunt alesi nu in functie de abilitatile lor lingvistice, ci in calitate de reprezentanti ai tarilor respective. Ca atare, translatia constituie una dintre activitatile importante ale Comisiei Europene. Comisia dispune de pe acum de 1.300 translatori, care proceseaza anual 1,5 milioane de pagini de text in cele 11 limbi folosite pana in prezent de UE. Se prevede ca, in urmatorii doi ani, sa se ajunga la 2,5 milioane pagini de text, in vreme ce numarul translatorilor aproape se va dubla, pentru a face fata sarcinilor sporite. In consecinta, dupa extindere, cheltuielile legate de translatie vor creste de la 550 milioane euro la peste 800 milioane euro. Intrebarea este: merita a fi cheltuita aceasta suma? Potrivit lui Juhani Lonnroth, finlandez de origine, care conduce serviciul de translatie, raspunsul este afirmativ. "Pe contribuabilul european il costa mai putin de 2 euro anual, adica mai putin decat pretul unei cesti de cafea sau al unui bilet de cinema. Cred ca merita cu prisosinta, deoarece aceasta constituie o parte componenta a democratiei", afirma el. Multi membri ai Parlamentului European se intreaba insa daca nu ar fi preferabil sa se adopte o singura limba oficiala. Parlamentarul italian Gianfranco Dell'Alba sugereaza ca aceasta limba sa fie esperanto. Altii se pronunta, insa, pentru engleza, deoarece este vorbita pe continent si in lume mai mult decat oricare alta limba. Francezii se arata insa indignati de o asemenea posibilitate, mai ales ca sediul Parlamentului European se afla pe teritoriul lor, la Strasbourg. Ei sunt profund deranjati de faptul ca, de pe acum, engleza a castigat teren apreciabil, ca principal mijloc de comunicatie in cadrul Comisiei Europene. Pentru a contracara aceasta tendinta, membrii Comisiei Europene din partea statelor care se vor alatura, la 1 mai, UE beneficiaza de cursuri gratuite de limba franceaza, in cadrul somptuos al unui castel din sudul Frantei, in vreme ce functionarii de grad inferior primesc si ei lectii gratuite de franceza, la Bruxelles, peste 1.000 de persoane grabindu-se sa utilizeze facilitatile puse la dispozitie. Intre timp insa, translatia devine una dintre industriile cele mai infloritoare ale UE. Nu numai institutiile oficiale ale fiecarui stat membru au nevoie de documente in limba respectiva, ci si companiile de lobby si cele de consultanta. La Strasbourg si la Bruxelles, sunt in curs de constructie noi cabine pentru translatori. Firmele care furnizeaza echipament electronic sunt asaltate cu cereri pentru pupitre cat mai sofisticate de mixaj, care sa asigure ca fiecare ascultator - inclusiv din randurile publicului - va primi la casca traducerea cuvantarilor rostite de la tribuna Parlamentului sau a altor organisme in limba pe care o intelege. Lucrurile se vor complica si mai mult, o data cu viitoarea runda de extindere, cand la limbile existente se vor adauga romana si bulgara si, poate, si alte limbi, ca de pilda croata si macedoneana. Cu alte cuvinte, Turnul lui Babel continua sa se inalte vazand cu ochii...