"Tradiţiile româneşti sunt ameninţate"

Şcolile cu predare în limba română sunt pe cale de dispariţie în judeţele Covasna şi Harghita. În satul Imper, de exemplu, au mai rămas doi copii români. Despre cum îşi păstrează

Şcolile cu predare în limba română sunt pe cale de dispariţie în judeţele Covasna şi Harghita. În satul Imper, de exemplu, au mai rămas doi copii români. Despre cum îşi păstrează românii tradiţiile în această zonă şi despre ameninţările la adresa identităţii naţionale ne-a vorbit Prea Sfinţitul Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei.
] Se mai păstrează în Covasna şi Harghita tradiţiile româneşti?- Tradiţiile autentice româneşti, atât aici, cât şi în restul ţării, sunt, din nefericire, într-o continuă ameninţare şi scădere a puterii de exprimare. Motivele sunt complexe, însă încercăm mereu să le reactivăm şi să le punem pe buzele tinerilor. Una dintre cele mai grele lovituri care au fost date românilor din această zonă a fost şi aceea în care, cu bună ştiinţă a statului român, s-a redus, după cel de-al doilea război mondial, numărul preoţilor din această zonă. Acolo unde preotul a rezistat atât presiunilor statului, cât şi celor venite din partea etniilor conlocuitoare, în acele localităţi s-au păstrat şi credinţa, şi graiul românesc. Comunităţile care au rămas fără preot au fost asimilate treptat, şi aşa se face că astăzi avem localităţi în care mai găseşti urme româneşti doar în tristele cimitire, în care se poate vedea cum numele românilor a fost şi el maghiarizat. Deci, am putea spune că nici crucea românului n-a scăpat de acest fenomen de asimilare şi maghiarizare a populaţiei române din zonă. ] Cum poate fi salvată identitatea naţională în aceste două judeţe în care au mai rămas doar 34 de sate româneşti, din totalul de 105 localităţi rurale?- La păstrarea identităţii româneşti din această zonă ar fi necesară o implicare mai activă din partea statului, care ar trebui să vină cu programe adecvate. Statul român este mult în urma statului maghiar în ceea ce priveşte păstrarea identităţii culturale şi a sprijinului economic al comunităţilor româneşti. Statul maghiar are programe foarte bine puse la punct în ceea ce reprezintă păstrarea identităţii culturale a etnicilor maghiari din zonă - ultimul program în valoare de 1,2 milioane de euro în vederea realizării unei televiziuni în limba maghiară în Transilvania. Noi avem şcoli cu material didactic foarte vechi, nemodernizate, copii care merg dintr-o localitate în alta pentru a învăţa în limba maicii lor. Nu suntem împotriva păstrării identităţii culturale a etniei maghiare - noi, cei de aici, poate îi înţelegem cel mai bine pe maghiari, ce înseamnă a fi minoritar şi a-ţi păstra identitatea etnică -, dar noi, românii din Covasna şi Harghita, deşi trăim în România, avem o specificitate în ceea ce priveşte modul de viaţă şi de aceea am cere statului român să-şi facă şi el o strategie în ceea ce priveşte paradoxal păstrarea identităţii culturale şi spirituale a românilor minoritari în ţara lor.