Tradiţiile de Paşte: ouă încondeiate cu culori naturale, preparate de miel, costume populare, deniile şi Paştele Blajinilor

Mielul este nelipsit de pe masa tradiţională de Paşti FOTO Adevărul

Tradiţiile de Paşti din România încep cu Floriile şi se termină după Înviere prin sărbătorea Paştele Blajinilor. Chiar dacă oraşul are o viaţă tot mai tehnologizată şi se îndepărtează de arhaic astăzi, nu puţine sunt zonele din ţară unde portul din moşi strămoşi este în continuare sărbătorit. De la încondeierea ouălor învănţată din generaţie în generaţie, la prepararea mielului sau spălatul slăninii, tradiţiile sunt atent respectate.

În apropierea Paştelui, cei mai mulţi locuitori ai Capitalei păstrează tradiţii şi obiceiuri vechi, de la gospodine care vopsesc ouă până noaptea târziu, la oameni de toate vârstele care se înghesuie să treacă pe sub masa de la biserica din cartier. Printre delicatesele culinare se numără ciorba de miel şi drobul, preparate nelipsite de pe mesele bucureştenilor.

adevarul.ro vă propune să aflaţi cum se pregătesc bucureştenii pentru Sfânta Sărbătoare a Paştelui, ce semnificaţie au pentru unii dintre ei legendele auzite şi ce vor avea pe mese în noaptea de Înviere.

Brăila: 13 etnii, tradiţii şi obiceiuri specifice

Asemănător poate cu capitala ţării, Brăila este şi el un oraş în care tradiţii provenite din culturi diferite se îmbină într-un mod armonios.

Brăila este un spaţiu aparte atuni când vine vorba despre tradiţii şi obiceiuri specifice, tocmai fiindcă oraşul este cosmopolit, aici trăind în bună comuniune 13 etnii. De Paşte, însă, creştinii brăileni respectă regulile generale ale bisericii. Diferă, pe alocuri, doar modul de practică.

În Joia Mare se prăznuiesc spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani si vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii.

Tradiţii de secole, păstrate în Braşov

În Braşov, obiceiurile sunt atent respectate, junii Braşovului, încondeiatul ouălelor la Bran şi tocana de miel de Săcele fiind tradiţii vechi de secole. Nina Ghinea încondeiază ouă de când era copil. A deprins această artă de la mama şi bunica ei. Talentul ei  este recunoscut şi în străinătate, iar braşoveanca a avut chiar şi o expoziţie la Muzeul Satului din Berlin.

Vrancea: culorile cu care se încondeiază ouăle trebuie să fie naturale

În Vrancea, de sute de ani tradiţia spune că ouăle se înroşesc în ultimele trei zile din post, dar mai ales în Joia Mare. "Joimăriţa"  este  spaima fetelor  care se grăbesc să toarcă  toată cânepa  şi să înroşească toate ouăle, ca să nu le prindă această zi cu treburile neisprăvite.

La Năruja, oamenii păstrează cu sfinţenie obiceiul ca în Joia Mare a Paştelui să înroşească ouăle. Tradiţia spune că toate culorile trebuie să fie naturale, preparate din  flori, frunze, din fructe şi coji de copaci şi chiar din lemn de diferite esenţe.

Galbenul se obţine din alior cules în luna mai, din frunze de agud şi zarzăr, fiecare dând o altă nuanţă de galben.  Din flori de viorele se prepară albastrul, iar verdele din răchiţica, frunze de nuc,  coajă de măr dulce, mugur de măr pădureţ, ruja. Pentru roşu se folosesc frunze şi flori de măr, flori de sovârv, frunze de corn şi cimbrişor, coajă de măceş şi arin negru.

Bucovina: fetele se spală cu apaă cu busuioc, oamenii fac baie în Vinerea Mare

Pregătirea vaselor pentru post, primenirea gospodăriei, spălatul părului cu apă fiartă cu busuioc, sfinţirea mâşişorilor, sacrificarea mielului, închistrirea ouălor, scăldatul în Vinerea Mare, cusutul cămăşilor pentru noaptea de Învierea şi spălatul pe faţă cu apă în care a fost puse un ou roşu şi un bănuţ, toate sunt tradiţii specifice Bucovinei pe care credincioşii le respectă pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a avea recolte bogate.

Tradiţiile specifice sărbătorilor pascale din judeţul Suceava aveau menirea de a-l pregăti pe credincios pentru a spiritul sărbătorii. Oamenii credeau că dacă respectă tradiţiile moştenite din bătrâni vor fi sănătoşi tot anul şi vor avea recolte îmbelşugate.

Arad: ouă încondeiate, costume populare şi război de ţesut

Obiceiurile de Paşte sunt preluate de către cei talentaţi şi valorificate inclusiv în afara ţării. Este şi cazul unei arădence care încondeiază ouă, dar face şi costume populare. 

Maria Aiftincăi are 51 de ani, dar acest lucru nu o împiedică să fie un meşter popular de valoare. Chiar în aceste zile ea participă cu o expoziţie de ouă incondeiate, costume populare şi chiar cu un război de ţesut, la Târgul de Iepuraş de la Galleria Arad.

Maria Aiftincăi locuieşte de ani de zile în localitatea arădeană Vladimirescu, însă s-a născut în comuna Rădăuţi din Bucovina. De acolo i se trage şi pasiunea pentru încondeiat ouă.

În Bărăgan se ”înnoiesc” tradiţiile

Gospodinele din Bărăgan vopsesc de Paşte ouă de prepeliţă. Acestea spun că sunt mai sănătoase, iar aşezate pe masa de Paşte au un ascpet foarte frumos.

Evanghelia ne învaţă că Joia Marea, din Săptămâna Patimilor, reprezintă momentul în care mântuitorul Iisus Hristos şi uceninicii săi participă la Cina cea de Taină. În tradiţia populară, este ziua în care credincioşii merg la biserică pentru a se ruga în timpul Deniei celor 12 evanghelii. Tot de „Joi Mari“, cum este botezată această zi de bătrânii din Bărăgan, gospodinele încondeiază şi vopsesc ouă, prepară cozonaci şi pască.

Femeile din Bărăgan au reîmprospătat tradiţia vopsitului ouălor de Paşte, preferând să vopsească ouă de prepeliţă. Constanţa Buturoagă are o mică fermă de prepeliţe la Slobozia .

Dobrogea: reţetele tradiţionale româneşti îmbogăţite cu secretele bucătăriei musulmane

Pregătirea unei mese de Paşti în Dobrogea este la fel savuroasă ca bucatele. Carnea de miel din care se prepară principalele feluri de mâncare, în ziua Învierii Domnului, are de la sine ingredientele care îi dau gust nemaiîntâlnit.

Datorită ierbii de pe păşunile şi luncile dobrogene cu care se hrănesc ovinele, mieluţii sunt  deja „fezandaţi“ pentru preparare. Oierii veniţi din Sibiu sau din Balcani spun că pe tărâmul Dobrogei, carnea şi laptele mioarelor au căpătat o sevă de iarbă scăldată de ape.

În bucătăria dobrogeană, reţetele tradiţionale româneşti sunt îmbogăţite cu secrete ale bucătăriei musulmane şi aromâne, astfel încât preparatul final este un deliciu pe gustul oricui.

Iaşi: încondeierea ouălelor, un meşteşug străvechi

În Joia Mare, multe gospodine din România se îndeletnicesc cu un meşteşug străvechi: încondeierea ouălor. Fiecare zonă a ţării în care se mai practică încă această tradiţie are specificul ei. La Iaşi, printre motivele tradiţionale se numără steaua, hârleţul cu picioare de cocoş, vârtelniţa sau urechile iepurelui.

În satul ieşean Bodeşti, ziua de joi din Săptămâna Mare nu are însemnătate doar pentru pregătirea ouălor de Paşti, ci reprezintă şi un prilej pentru gospodine să transmită mai departe fiicelor lor obiceiul de încondeiere, moştenit peaceastă cale de-a lungul generaţiilor.

Câteva femei din satul ieşean Bodeşti au făcut o tradiţie în ultimii ani din a le instrui pe fetele din comunitate în arta încondeierii ouălor de Paşte.

Sibiu: ouăle se vopsesc cu foi de ceapă, urzici, sfeclă şi spanac, şi se spală slăninile

Sărbătoarea începe din sâmbăta Floriilor, când în satele Mărginimii Sibiului copiii ies pe străzi îmbrăcaţi în straine populare, merg împreună cu preoţii şi localnicii şi culeg ramuri de sălcii, le aduc apoi la biserică şi, după sfinţire, la cimitir. Nuielele sfinţite ajung şi în casele oamenilor, unde se păstrează pentru a aduce belşug.

 „Există credinţa că ramurile de la Florii aduc rodire şi belşug oriunde ar fi aşezate – în grădini, pe ogoare, în livezi, în staule, coteţe, stupi. Crengile de răchită sau de salcie aduse de la biserică se păstrează la icoane ori sub streşinile caselor şi se aprind când trebuie alungaţi norii aducători de grindină. Tinerele fete culeg diferite flori şi rămurele de măr înflorit pentru a fi ferite de rele şi iubite de feciori”, explică Mirela Creţu, muzeograf în cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra.

Tradiţiile legate de sărbătoarea Învierii Domnului încep odată cu Floriile, şi se termină în prima sâmbătă de după Paşti, cu „Paştele Blajinilor”.

Timişoara: între globalizare şi tradiţie

„Globalizarea” şi-a făcut demult simţită prezenţa şi în Banat, astfel că în căminele timişorenilor poţi găsi feluri de mâncare din toate zonele României. Există, însă, reţete bănăţene care sunt la fel de apreciate şi de localnici, şi de cei născuţi în alte părţi

Începând cu Joia Mare, românii încep să încondeieze ouăle. Deşi acum ai nenumărate variante, mulţi preferă în continuare metode tradiţionale, cum ar fi înroşirea ouălor cu ajutorul cojilor de ceapă şi decorarea lor cu frunze de pătrunjel. Ouăle roşii se ciocnesc doar după slujba de Înviere.

Pentru cei care locuiesc în Banat, masa de Paşti a împrumutat câte ceva de la numeroasele etnii care convieţuiesc aici. În Sâmbăta Mare este tradiţională tăierea mielului. O altă delicatesă în Banat este şunca fiartă, împreună cu ouă fierte în apa rămasă după aceasta.

La acest articol au contribuit Cristina Răduşă, Nicoleta Butnaru, Simona Suciu, Ştefan Borcea, Claudia Untaru, Mădălin Sofronie, Cezar Pădurariu, Ramona Găină, Vali Silaghi, Dinu Zară, Sinziana Ionescu