FOTO Cum se încondeiază oul de Paşte. Tehnica, care presupune migală şi înclinaţii artistice, este transmisă din generaţie în generaţie într-un sat din Iaşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ştefana Săcăleanu (18 ani) este una dintre tinerele din Bodeşti care participă la "training" an de an, sub directa supraveghere a mamei sale, Silvia FOTO Adevărul
Ştefana Săcăleanu (18 ani) este una dintre tinerele din Bodeşti care participă la "training" an de an, sub directa supraveghere a mamei sale, Silvia FOTO Adevărul

Câteva femei din satul ieşean Bodeşti au făcut o tradiţie în ultimii ani din a le instrui pe fetele din comunitate în arta încondeierii ouălor de Paşte.

În Joia Mare, multe gospodine din România se îndeletnicesc cu un meşteşug străvechi: încondeierea ouălor. Fiecare zonă a ţării în care se mai practică încă această tradiţie are specificul ei. La Iaşi, printre motivele tradiţionale se numără steaua, hârleţul cu picioare de cocoş, vârtelniţa sau urechile iepurelui.

În satul ieşean Bodeşti, ziua de joi din Săptămâna Mare nu are însemnătate doar pentru pregătirea ouălor de Paşti, ci reprezintă şi un prilej pentru gospodine să transmită mai departe fiicelor lor obiceiul de încondeiere, moştenit peaceastă cale de-a lungul generaţiilor.

Pentru realizarea bijuteriei vopsite este nevoie de un ou alb cu coaja netedă, ceară curată amestecată cu oxid, vopsea, o chişiţă de aluminiu pe post de penel şi cam un sfert de ceas de răbdare şi concentrare.

„Trebuie să mă raportez mereu la vasul cu ceară fierbinte. Folosesc un tub de aluminiu în care se ţine ceara pentru a desena oul. Mă ajută faptul că privesc oul în plan, nu ca pe un obiect rotund", explică Ana Zăbavă, consultant artistic la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Iaşi, şi femeia a cărui entuziasm ajută la păstrarea tehnicii tradiţionale peste generaţii.

Cu un ochi la ce fac femeile cu experienţă şi celălalt la oul lor, fetele tinere îşi încearcă şi ele talentul la acest meşteşug. „Învăţ de la mama mea, am văzut cum a lucrat înainte. Chiar dacă sunt la început, îmi pare foarte uşor. Totul este să fii concentrat şi să îţi dai interesul, restul vine de la sine", spune Mădălina Andrei, o elevă de 17 ani.


Pentru a obţine un model reuşit, gospodinele preferă ca mai întâi să împartă suprafaţa oului în porţiuni egale. Una din trăsăturile oului încondeiat o reprezintă simetrismul, care denotă siguranţa creatoare, spun ele. În ceea ce priveşte modelele, acestea reprezintă simboluri din vechime specifice obiectelor din jur şi activităţilor cotidiene.

„Aşa se explică modele precum grebla, furca, spicul de grâu, păstaia, morişca sau cârcelul de vie. Simbolurile sunt folosite pentru a particulariza unele activităţi. Aşa este traista ciobanului sau fierul de la plug. Nu în ultimul rând, modelele nu trebuie să fie neapărat întregi. Aşa avem unghia caprei, creasta cocoşului sau urechile iepurelui", precizează Ana Zăbavă.

După finalizarea desenului pe ou, acesta este introdus într-un recipient cu un colorant roşu. „Ceara are rolul de a proteja culoarea albă a cojii de dedesubt. După ce culoarea se prinde, oul este încălzit pentru a se topi ceara. Se şterge cu un şerveţel, iar rezultatul este un ou roşu cu un model alb", adaugă Ana Zăbavă.

Un aspect interesant este faptul că, în trecut, ouăle roşii erau consumate cu totul pentru că oamenii credeau în proprietăţile curative ale cojii. Pentru cei care nu doresc să consume, ci doar să păstreze ouăle încondeiate este nevoie de o etapă premergătoare.

„Cu un ac de seringă sau un cui şi multă grijă să nu se crape coaja se face un orificiu în ou, la extremitate. Se introduce un ac de seringă curbat în interior cu care se amestecă conţinutul. Folosim acel ac şi o seringă pentru a împinge aer în ou astfel încât conţinutul acestuia este scos afară. Totul se face încet dacă nu vreau ca oul să facă o mică implozie", adaugă Ana Zăbavă.

Cum să nu ajungem la spital după festinul de Paşte

Oul roşu este considerat de medicii nutriţionişti "cireaşa de pe tortul" festinul pregătit de gospodine în zilele de Paşte. Persoanele care au postit înaintea Sărbătorilor sunt cele mai predispuse la afecţiuni de sănătate seriooase, cred doctorii. Reluarea bruscă a alimentaţiei bogate în grăsimi, tocături sau prăjeli poate cauza probleme digestive serioase.

Medicii recomandă ca mâncărurile grase să fie consumate cu multă precauţie şi de către cei care suferă de gastrită, ulcer sau colici. O altă recomandare îi vizează pe bolnavii care suferă de diabet şi care nu trebuie să întrerupă tratamentul indicat de doctori. Printre alimentele pe care ar trebui să le ocolească cei care au probleme cu inima se numără cele bogate în grăsimi sau sărate.

„Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare trebuie să fie atenţi la excesul de sare şi grăsimi, iar întreruperea medicaţiei este contraindicată întrucât poate duce la agravarea bolii. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică suspiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare de urgenţă la spital", spune doctorul Tudor Ciuhodaru, medic primar de urgenţe.

Cei care se ştiu cu alergii alimentare trebuie să fie foarte atenţi cu orice aliment pe care îl consumă, iar în cazul unor erupţii sau tulburări respiratorii trebuie să se prezinte de urgenţă la spital. De asemenea, băuturile alcoolice trebuie consumate cu măsură.

Citeşte şi:

Ce trebuie să faci în Săptămâna Mare ca să-ţi meargă bine tot anul

Iaşi

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite