FOTO Tradiţii de Paşte şi în Săptămâna Patimilor. Preoţii spală picioarele enoriaşilor, gospodinele încondeiază ouă, iar bărbaţii opresc plugul în brazdă

Brăila este un spaţiu aparte atuni când vine vorba despre tradiţii şi obiceiuri specifice, tocmai fiindcă oraşul este cosmopolit, aici trăind în bună comuniune 13 etnii. De Paşte, însă, creştinii brăileni respectă regulile generale ale bisericii. Diferă, pe alocuri, doar modul de practică.

În Joia Mare se prăznuiesc spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani si vinderea Domnului de către Iuda.

În seara acestei zile creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii.

Prin Sudul ţării, în zona Brăilei dar numai în anumite sate, fetele fac câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare câte o dorinţă şi dezlegându-le când dorinţa s-a implinit. Acestă aţă şi-o pun sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casa (copii) de către femeile mai în vârstă.

"Lipovencele din zona noastră mai au şi acum acest obicei, însă numai în anumite case. Tradiţia nu s-a păstrat foarte bine nici aici", ne-a spus Mioara Costea, o brăileancă din cartierul Pisc.

Din Joia Mare pana in ziua de Paşti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toacă.

"În tradiţiile românilor, Joia Mare se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimariţa. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepa. La cele leneşe se spunea că vine Joimariţa să vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bâtrână mergea pe la casele cu fete mari şi dadea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unşi pe faţă cu negreală, mergeau sa le îndemne la lucru pe fetele de măritat şi să primească ouă pentru încondeiat de Paşte", ne-a povestit Maria Puşcaciu, directorul Centrului de Creaţie Brăila. 

Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi. Acum se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare. 

"Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultura populară actuală, ca ziua în care se înroşesc ouale, pentru că se spune că ouăle înroşite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste ouă sfinţite şi îngropate la moşie o feresc de piatra", ne-a povestit preotul brăilean Traian Mazăre. 

Brăilenii nu obişnuiesc să încondeieze ouăle, ci doar să le vopsească, tradiţia fiind că roşul este culoarea sângelui jertfei. Cu toate acestea, copiii din zona noastră învaţă tot mai des tehnici de încondeiere, specifice Bucovinei, iar oul încondeiat de ei se pune în cană cu apă şi cu bănuţ metalic, iar în prima zi de Paşti se spală pe faţă cu apa respectivă.

"Se spune că va fi sănătos tot anul, roşu în obraji precum oul, bogat fiindcă are ban în cană", ne-a spus Cristina Dima, 43 de ani, din Brăila.

Dar oul, simbol al fecundităţii şi al formei aproape desăvârşite, era folosit şi de alte popoare, în ritualurile lor de sarbatori. Popoarele Asiei si Europei, care serbau Anul Nou la echinocţiul de primavară, ofereau în dar, prietenilor şi vecinilor, ouă roşii. 

Maria Puşcaciu

"Acest obicei este păstrat şi în Brăila. Finii primesc ouă roşii de la naşi, aceştia le ciocnesc la masă, iar acela ce reuşeşte să nu spargă oul îl păstrează până în anul următor. Se spune că dacă oul se strică, anul va fi prost", ne-a spus Maria Puşcaciu.

Dar brăilenilor le plac florile, davadă toată arhitectura florală a caselor ţărăneşti din zonă, dar şi nunanţa oraşului, galben, motiv pentru care nu puţine sunt şi gospodinele care vopsesc şi ouă în galben sau fac imprimeuri florale pe acestea.

Copii interpretând Caloianul

"Tot acum, bărbaţii opresc plugul în brazdă, nu mai lucrează la câmp, iar femeile nu spală rufe. Altfel, trebuie să spele şapte zile de joi de acum încolo", spune Radu Tilihoi, etnograf din Zăvoaia.

Obiceiurile practicate în zonă, păstrate cu sfinţenie odată, şi-au pierdut din menirea arhaică, constituind astăzi elemente ale identitaţii regionale şi naţionale, astfel că poţi număra pe degete obiceiurile strict ale Brăilei de sărbători: Caloianul, Paparudele, Căluşul de iarnă, Pluguşorul, Anul Nou. 

De Paşti, finii se întâlnesc cu naşii şi cu părinţii, le duc daruri pentru casă şi bucate gătite în casă de ei, bucate tradiţionale.

Copii evrei de Purim

Evreii şi turcii sunt singurii care nu ţin Paştele precum românii în Brăila, însă evreii au Purimul şi Hanuka, de exemplu, şi fiind cu toţii atât de bine integraţi, având familii mixte, gătesc la fel. Doar că nu merg la biserică. Grecii merg la biserica de pe Calea Galaţi, catolică, şi deja au ieşit din post.

În Vinerea Mare sau Vinerea Neagră e Prohodul, oamenii merg la Biserică, se spovedesc şi împărtăşesc, iar copiii trec pe sub Masa Sfântă.

Nelipsită din meniul brăilenilor de Paşti este scrumbia de Dunăre. Brăilencele o gătesc în special pe grătar, cu saramură.

De Paşte nu au loc evenimente mult diferite de cele naţionale.

Doar reţeta de pască şi cozonac este uşor altfel.

"Eu nu pun nucă în cozonac aşa cum se face în Moldova. Eu pun nuca deasupra şi cacao în umplutură, de la mama aşa ştiu. Pască fac cu brânză şi stafide, am făcut şi cu ciocolată, cum e acum modern. Dar pască nici nu fac în fiecare an, fiecare cum a moştenit", spune Virginia Sasu, gospodină din Brăila.

Borşul şi friptura de miel, dar şi drobul din organe sunt nelipsite de pe masa de Paşti. Reţetele nu sunt mult diferite, doar că, de exemplu, după gust, borşul se acreşte cu oţet. Iată câteva reţete pe care ni le-au dat gospodine din Brăila.

BORŞ DE MIEL, reţetă de la Lenuţa, 63 de ani

Capul de miel şi o bucată de pulpă se fierb după ce în prealabil au fost opărite şi spălate în mai multe ape. După ce au fiert, se schimbă apa şi se adaugă legume (morcov, ţelină, pătrunjel, ceapă verde) şi - secret- un căţel de usturoi, întreg. Se drege cu borş, se pune suc de roşii, se sărează după gust şi se condimentează cu verdeaţă, îndeosebi cu leuştean. După gust, în farfurie, se drege cu smântână. Poftă bună!

DROB DE MIEL, reţetă de la Nicoleta, 36 de ani

Organele şi carnea se fierb separat. Apoi se dau prin maşina de tocat. Separat se căleşte ceapa, se adaugă usturoi verde tocat din belşug şi ceapă verde, tot tocată. Se amestecă, se pun ouă crude pentru a se lega, se condimentează şi se bagă la cuptor în prapur sau în tăvi unse cu unt sau ulei. În mijloc se aşează ouă fierte întregi. Poftă bună!

COZONAC, reţetă de la Ioana, 58 de ani

INGREDIENTE: Un kilogram de făină, 3 ouă, 450 ml lapte, un pachet de unt, 1 cană de zahăr, arome, drojdie - 40 de grame, 7-8 linguri de ulei. Se bat separat albuşurile, iar gălbenuşurile se freacă cu zahăr şi o linguriţă de sare. Drojdia se înmoaie cu lapte cald şi se pune la plămădit cu puţină făină. Apoi se amestecă şi se lasă la căldură ca să crească. Când se crapă făina de deasupra drojdii se apestecă încet şi cu restul făinii şi se frământă aluatul, trei sferturi de oră, adăugând câte puţin unt topit, până se dezlipeşte coca de pe mână. Se pun mirodeniile, se frământă în continuare, adăugând şi uleiul călduţ. Se lasă la crescut. Apoi se pune umplutura cu nucă, cacao, rahat, stafide şi ou. Se împleteşte şi se bagă la cuptor, o oră, la cuptorul bine încins, până când- dacă încerci cu scobitoarea - aluatul nu se lipeşte. Poftă bună!