Tour Eiffel de Slobozia, Dracula de Snagov

Dracula nu vrea sa moara. Proiectul parcului cu vampiri al ministrului Turismului a fost scos din orasul Sighisoara si i s-a varat o ditamai teapa in inima. Teapa au impins-o, pe rand, membri ai

Dracula nu vrea sa moara. Proiectul parcului cu vampiri al ministrului Turismului a fost scos din orasul Sighisoara si i s-a varat o ditamai teapa in inima. Teapa au impins-o, pe rand, membri ai Parlamentului European, oficiali UNESCO, reprezentanti ai Bisericii, printul Charles al Marii Britanii si chiar presedintele Iliescu. Toti s-au aratat ingrijorati de faptul ca realizarea proiectului poate duce la distrugerea atat a Cetatii Sighisoara, singura cetate medievala locuita din Europa, cat si a unei paduri de arbori seculari. Pana la urma, atacat din toate partile, dar tinut strans de mana de Agathon, Dracula a luat drumul Bucurestilor si s-a oprit la Snagov. Mortul viu a parasit Sighisoara, dar a lasat in urma un scandal mediatic imens si o afacere intrata in putrefactie, care duhneste groaznic. Acum sunt intrunite toate conditiile pentru ca istoria sa se repete la Bucuresti. Acest urias scandal, prin care Romania a fost prezenta in paginile presei internationale saptamani in sir, se datoreaza atat naturii proiectului, cat si modului de lucru al Ministerului Turismului. Pentru Romania, construirea unui parc de zeci de milioane de dolari reprezenta un salt calitativ al turismului autohton, o noua treapta a serviciilor din acest domeniu. Ca acest salt sa fie unul reusit trebuie intrunite o droaie de conditii, de la o infrastructura perfecta, pana la un management profesionist si specializat. Dar noi avem probleme mari cu proiecte marunte, de genul "Zapada in Carpati". De exemplu, la Busteni, oamenii care se ocupa de tunurile de zapada n-au stiut sa le foloseasca corect. Tunurile au aruncat zapada intr-un singur loc, zapada care a fost impinsa pe partii batraneste, cu buldozerul. Una peste alta, in peisajul cenusiu al turismului romanesc, Dracula Park urma sa rasara ca un Everest plantat, scurt, pe o campie la nivelul marii. Dar, ca si cum decalajul dintre acest proiect faraonic si infrastructura noastra nu era de ajuns, Ministerul Turismului a tratat afacerea de parca era vorba de construirea unui butic pe plaja. In stilul lui Ceausescu, care arata cu degetul "mai puneti un bloc aici!", Dan Matei Agathon a scuturat harta si a infipt batul in Sighisoara. Nu tu consultari cu Ministerul Culturii sau al Mediului, de la care proiectul avea nevoie de avize, nu tu consfatuiri cu MLPAT-ul pentru realizarea cailor de acces si a retelelor de apa. Rezultatele acestui stil pompieristic de lucru au fost spectaculoase. In noiembrie 2001, 15.000 de oameni, in frunte cu Adrian Nastase, au cumparat actiuni "Dracula". Dupa un an si jumatate, Fondul de Dezvoltare Turistica Sighisoara are o droaie de directori cu lefuri de 20 de milioane pe luna, dar n-a batut un tarus in pamant. Cu toate acestea, din banii actionarilor au fost cheltuiti vreo 1,5 milioane de dolari. Acum situatia societatii e incerta, din ea trebuie sa se retraga Primaria Sighisoarei, dar si acei cetateni care au cumparat actiuni pentru un Dracula Park in Transilvania, nu la Bucuresti. Dar nu-i nimic, doar dupa un studiu de fezabilitate economica, in stil de "nu te supara frate!", ministrul Turismului anunta senin ca Dracula va veni "in mod sigur" la Snagov, pana in 2004. La fel, nici un alt minister sau entitati administrative n-au fost consultate. De exemplu, daca cineva trecea prin Snagov putea constata ca Dracula nici nu mai are nevoie de castel. Aici, chiar langa primarie, rad in soare cinci blocuri neterminate de pe vremea lui al Batran. O alta caracteristica a locului e parfumul lui inconfundabil. Nu, nu e vorba de un parfum de Ev Mediu, ci de duhoarea lacului, ale carui tarmuri sunt pline de vile elegante, dar fara fose septice. Dar Ministerul Turismului a incercat o conexiune a istoriei locului cu tematica parcului, anuntand ca la Manastirea Snagov se spune ca ar fi ingropat Vlad Tepes. Totusi, problema nu e faptul ca ghidul asezamintelor monahale ortodoxe nu pomeneste nimic de asa ceva si nici macar ruinele cu fantome de aurolaci din Snagov. Marea problema a parcului va fi una de conceptie. In lume sunt doua feluri de parcuri: tematice, care se axeaza pe reprezentarea artistica a unei teme, si cele de distractie propriu-zise. In paranteza fie spus, acestea din urma, cum este si Disney Land-ul din Paris, n-au deloc o situatie roza in ultima vreme. Dar Dracula Park din Snagov, fara nici un punct de sprijin istoric in jur, nu va fi nici cal, nici magar. Pur si simplu, parcul va fi o ingramadire de baraci din pvc populate cu vampiri din polistiren. Pana la urma, acest ghiveci de plastic va pune pe fuga atat amatorii de turism cultural, cat si pe cei care doar vor sa se distreze cu familia la iarba verde. Din acest punct de vedere nu exista nici o deosebire intre un Ilie Alexandru, omul care a plantat un turn Eiffel la Slobozia, si Dan Matei Agathon, cel care vrea sa-l aduca pe Dracula la Snagov. Poate singura deosebire e faptul ca Ilie Alexandru a facut niste luni de puscarie pentru banii imprumutati, pe care i-a cheltuit aiurea ca sa-si planteze kitsch-ul in mijlocul Baraganului.