Taxe suplimentare mai mici pe medicamente. Actul normativ trebuie promulgat de Iohannis

Reducerea taxei suplimentare pe medicamente aşteaptă aprobarea preşedintelui

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a aprobat plafonarea taxei suplimentare pe medicamente. Actul normativ mai trebuie promulgat de preşedinte.  Asociaţiile producătorilor salută deciziile importante şi eforturile depuse de clasa politică pentru rezolvarea crizei de medicamente din România.

În ultimele zile, autorităţile au adoptat două măsuri care susţin într-un mod semnificativ asigurarea accesului pacienţilor români la medicamente, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţiei Local American Working Group (LAWG).

Astfel, în calitatea sa de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat un act normativ pe 23 aprilie prin care a stabilit plafonarea taxei clawback pentru producătorii de medicamente - 15% pentru medicamentele produse în fabricile locale, 20% pentru medicamentele generice şi 25% pentru medicamentele inovatoare - printr-un amendament adus Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 85/2019 privind contribuţiile pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. 

Pentru a intra în vigoare, proiectul adoptat de Parlament va trebui promulgat de şeful statului, Preşedintele Klaus Iohannis. 

3.000 de medicamente au dispărut din piaţă

”Plafoanele aplicabile taxei clawback, aprobate de plenul Camerei Deputaţilor, deşi rămân printre cele mai mari din Uniunea Europeană, pentru România reprezintă un adevărat progres în normalizarea pieţei medicamentelor, păstrarea medicamentelor în piaţă, păstrarea producţiei locale, precum şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamente. Reamintim că din 2015 şi până în prezent au fost retrase din piaţă în jur de 3.000 de medicamente, inclusiv 20% din numărul total de medicamente originale compensate, principalele cauze fiind taxa clawback în continuă creştere şi politica celui mai mic preţ european”, se arată în comunicat.

Guvernul a decis tot pe 23 aprilie introducerea, începând cu 1 iunie 2020, a 31 de molecule noi în lista medicamentelor compensate şi gratuite, destinate pacienţilor cu boli cardiace cronice, afecţiuni oncologice, hepatice cronice şi ciroze, afecţiuni oftamologice, boli endocrine, colagenoze majore, pacienţilor trataţi în cadrul programelor naţionale de oncologie, de boli neurologice, diabet zaharat, de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever. 

”Această măsură, prima de acest fel în 2020, demonstrează atenţia autorităţilor pentru continuarea procesului de creştere a accesului pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie, la standarde europene, şi oferă noi şanse la vindecare sau la o viaţă normală pentru sute de mii de pacienţi”, potrivit aceleiaşi surse.   

România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la medicamente inovatoare. Deşi s-au făcut paşi importanţi în actualizarea listei de medicamente compensate, timpul mediu până la accesul unui nou medicament pe piaţa din România în sistem de compensare, de la aprobarea Agenţiei Europene a Medicamentului, este de aproximativ 43 de luni, conform datelor ARPIM,  în timp ce alţi europeni au acces imediat sau în câteva luni.