Superstiții de Sânziene, ziua când oamenii își pot pierde mințile. Ce e interzis să faci pe 24 iunie

Sânzienele, o sărbătoare păgână a fost primită de Biserică în calendarul ortodox din timpuri imemoriale. Ea a fost asociată zilei de 24 iunie, când este marcată naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În calendarul popular, este cunoscută şi sub denumirea de "Cap de vară” sau “Drăgaica".

În această zi se culeg florile de sânziene FOTO Adevărul

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt rele.

„ Aceasta zi marchează pentru tradiţia spirituală românească solstiţiul de vară, când "soarele se odihneşte la amiază”, zi în care sunt realizate numeroase practici magice de fertilitate, fecunditate şi divinaţie.

De asemenea, este perioada de început a cositului fânului, de maturizare şi coacere a unor plante cerealiere, precum şi termenul limită când se mai prăşeşte. Este ziua când este culeasă floarea de sânziene, floare ce va fi prinsă în cununi şi ascunse sub perne de către fetele nemăritate pentru a-şi visa ursitul”, a explicat cercetător ştiinţific Doina Işfanoni, de la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală. 

Plantele capătă puteri magice

În ajunul Sânzienelor, în noaptea de 23/24 iunie este apogeul benefic al tuturor plantelor de leac, acestea având puteri magice.

De asemenea, există interdicţii pentru femei, care nu au voie să lucreze şi, în general, pentru oameni, de a nu umbla la răscruce de drumuri, în apropierea apelor, prin locuri ascunse, acolo un zânele te ameţesc prin dansurile lor lascive, ajungând să-ţi ia minţile.

“În tradiţia populară, se spune că de Sânziene au loc cele mai terifiante forme de manifestare meteorologică. De la căldură năucitoare şi până la furtuni violente cu grad ridicat de distrugere. Există interdicţia de a umbla pe drum pentru că soarele este cel mai puternic. De aceea sunt puse în practică tot felul de descântece şi ritualuri pentru a  duce bunăstarea, liniştea şi pacea sufletească, pentru a îndepărta spiritele malefice şi grindina care distruge tot”, explică Doina Ișfanoni.

Ziua lui Ioan Botezătorul

Sânzienele, sărbătoarea păgână a fost primită de Biserică în calendarul ortodox din timpuri imemoriale. Ea a fost asociată zilei de 24 iunie, când este marcată naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Lingviştii sunt de părere că numele de Sânziana vine de la latinescul „Sanctus Dies Iohannis“, care înseamnă „Sfânta Zi a lui Ioan“. Alţii consideră că numele vine de la „Santa Diana“, zeiţă daco-romană. Cert este că Sânziana/Sînziana este singurul nume cu o zi onomastică specială, în afara numelor de sfinţi şi de Florii.

Ziua Universală a Iei

Ia tradiţională românească, ajunsă în atenţia publicului internaţional după ce a fost pictată de Henri Matisse, este celebrată, luni, 24 iunie, în peste 50 de ţări. Dincolo de exuberanţa succesului pe care l-a înregistrat ia în lume, etnologii români atrag atenţia că adevărata moştenire culturală este vestimentaţia completă prezentă dintotdeauna în portul popular românesc.

Cea mai simplă piesă de vestimentaţie românească, din in cu broderie bogată, colorată sau pur şi simplu albă, cămaşa cu altiţă, purtată de ţărani la hore sau la câmp, a fost adoptată de reginele României, care au transformat-o în etalon. Ia a inspirat pictori celebri şi creatori de modă, este purtată în prezent de vedete hollywoodiene şi are o zi universală, când este îmbrăcată de fete în toată lumea. Ziua Universală a Iei este sărbătorită la 24 iunie.