"Sunt multe lucruri care unesc PRM şi PNG"

Vicepreşedintele Partidului România Mare, Lucian Bolcaş, crede că formaţiunile cu discurs naţionalist ar trebui să lase deoparte orgoliile mărunte în perspectiva viitoarelor

Vicepreşedintele Partidului România Mare, Lucian Bolcaş, crede că formaţiunile cu discurs naţionalist ar trebui să lase deoparte orgoliile mărunte în perspectiva viitoarelor alegeri

Folosirea votului uninominal pentru reformarea clasei politice este o greşeală gravă, în opinia deputatului Lucian Bolcaş, vicepreşedinte al PRM, întrucât le ia tinerilor şi profesioniştilor şansa de a intra în Parlament.

Bolcaş se declară convins că partidul său va trece pragul electoral de 5% la alegerile din noiembrie şi militează pentru respect reciproc între formaţiunile care au adoptat discursul naţionalist.

Liderul PRM a mai spus, "La masa Adevărului", că speră ca Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu şi Mircea Geoană să nu ajungă premieri, deoarece programele lor pentru România "sună a tinichea".

CARTE DE VIZITĂ

• S-a născut la 15 aprilie 1942.
• A urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti.
• Fost procuror şi actual membru al Baroului Bucureşti.
• Deputat în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008.
• Membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.
• Vicepreşedinte al PRM.

- Adevărul: Nu credeţi că neadaptarea discursului partidelor cu orientare naţională la realităţile momentului a condus la restrângerea bazinului electoral al acestora?

- Lucian Bolcaş: Cred că discursul naţionalist - nu mă tem de cuvânt! - este singurul discurs politic care nu suferă adaptare. El există sau nu există. Trebuie luat ca atare. Nu poţi să fii naţionalist mai bun sau mai rău. Aici lucrurile sunt simple. Ori eşti, ori nu eşti. Sigur că există forme diferite de exprimare.

- La noi s-a optat, în opinia dumneavoastră, pentru cele mai fericite forme de a exprima naţionalismul?

- Ideea de naţionalism nu poate fi compatibilă cu ideea de prozelitism. Alături de noi vin cei care simt că trebuie să exprime ideea demnităţii românilor. Este greu să convingi un om că trebuie să-şi iubească părinţii. Dar poate reuşeşti să-l convingi că nu este o ruşine să o spui public.

- Credeţi că PRM a reuşit cu adevărat să sensibilizeze electoratul în privinţa chestiunii naţionale sau a fost doar beneficiarul acumulării de nemulţumiri?

- Este o problemă foarte complexă. Trăim într-o lume în care ideea de naţionalism nu este agreată. Dimpotrivă, este blamată. Pentru unii poate să fie o ruşine. E o perioadă în care este foarte uşor să condamni naţionalismul, referindu-te la perioada anterioară comunismului. Asta prinde la public. În acelaşi timp, este o ofensivă a globalizării, văzută de unii ca un mijloc de ştergere a naţiunilor şi a diferenţelor naţionale. Îl citez pe generalul De Gaulle, care vorbea despre o Europă unită, care este a patriilor şi a naţiunilor.

- Credeţi că această Europă unită va mai rezista noilor provocări?

- Construcţia sa este şubredă. Şubreziciunea acestei construcţii este demonstrată de maniera în care Tratatul Constituţional a fost respins de Franţa. S-ar părea că această construcţie este o continuare a unor idei ale internaţionalismului comunist.

Este bazată numai pe teoriile marxiste despre bază şi suprastructură. Uniunea Europeană a fost văzută mai întâi ca o dominantă economică şi mai puţin ca o uniune spirituală. Dominaţia economicului, care prevalează politicului, dacă vreţi şi spiritualului, este o eroare. Sunt multe de spus despre actuala Uniune Europeană, dar ceva nu merge.

Eu m-am declarat întotdeauna un euroconstructiv, nu un eurosceptic. Dar de data aceasta semnele mele de întrebare s-au înmulţit. Aţi văzut problema din agricultură, oprirea acelor subvenţii. Sigur că aici nu pot să neg ideea că s-au făcut anumite greşeli, că nu s-au făcut nişte proiecte. Sunt tot felul de lucruri care ni se impută. Dar credeţi că Uniunea Europeană iubeşte agricultura românească?

A fost un moment în care ea a putut să fie blocată. Şi a fost blocată fără niciun fel de discuţie. Că agricultura românească este altceva şi se dezvoltă pe alte baze, poate puţin mai bune decât cele ale UE o demonstrează piaţa. Aţi văzut ce scrie pe tarabe? "Piersici româneşti", "roşii româneşti". Lumea caută produse româneşti. Ocoleşte tot ce este de import.

- Pentru că au îngrăşăminte chimice...

- Asta este deja o problemă pentru UE care pur şi simplu a blocat agricultura românească.

"Prezenţa UDMR în PPE a fost un impediment pentru PRM"

- Dacă aţi fi făcut toate demersurile pentru a intra în Partidul Popular European, nu credeţi că aţi fi avut acum reprezentanţi la Bruxelles şi Strasbourg?

- Este greu de gândit că puteam să accedem în cadrul Partidului Popular European. Orientarea doctrinară a Partidului Popular European nu sunt convins că era compatibilă cu orientarea PRM. Prezenţa UDMR, ca factor constitutiv al PPE, era un impediment. Noi suntem un partid de creştini şi de români. Şi aşa trebuie să rămânem.

- Dar când aţi depus cererea respectivă de adeziune, în 2005, însuşi preşedintele Corneliu Vadim Tudor şi-a exprimat dorinţa de a intra în PPE. Ştiaţi de prezenţa UDMR acolo.

- A fost un moment în care s-a considerat că intrarea noastră în PPE poate să fie o soluţie. Erau lucruri pe care le cunoşteam. Erau lucruri pe care nu le cunoşteam, din interiorul acestei formaţiuni - orientări şi tendinţe diferite. Dar ne-am lămurit care erau condiţiile ce trebuia să ne fie impuse atunci. Ne-am lămurit ce manevre politicianiste s-au folosit pentru a sfărâma PRM.

- Acuzaţi mereu diversiunile care s-au pus la cale pentru destructurarea PRM. Nu credeţi însă că anumite cauze trebuie căutate şi în interiorul partidului?

- Anumite cauze trebuie căutate şi în interiorul partidului. Boccaccio spunea la un moment dat că religia există în ciuda slujitorilor ei.

Unii vin în PRM dintr-un idealism funciar. Există şi acest idealism funciar care este, de fapt, cel mai pragmatic. E un paradox. Sunt oameni care pur şi simplu cred, doresc, nutresc un orizont de speranţe, au dezamăgiri. E un lucru foarte complex ceea ce ţine oamenii împreună într-un partid care nu oferă ciolanul.

- Care sunt cauzele care au dus la diminuarea electoratului PRM?

- Eu nu cred în această diminuare drastică a bazinului electoral. Dar principala cauză a fost dorinţa înverşunată a multora de a desfiinţa acest partid. PRM este incomod pentru că este creştin, pentru că este partid românesc naţionalist. Suntem incomozi pentru că multe lucruri le spunem direct şi răspicat.

Şi atunci au început tot felul de diversiuni. A fost o diversiune care a impus nişte condiţii draconice, greu de suportat, ale consultanţilor evrei. A fost o mare diversiune. A fost o diversiune a Blocului Naţional Sindical care a dorit să intre pe listele noastre promiţând voturile masei sindicale.

Nu ne-au adus niciun vot, dar pe listele noastre au intrat în Parlament sfărâmând o parte din grupuri. A fost diversiunea aceasta cu PD, care a fost îndreptată împotriva partidului, dar în primul rând împotriva preşedintelui Vadim Tudor.

- Până la urmă susţineţi că a fost doar o sumă de diversiuni?

- La ora actuală se foloseşte cea mai dură formă de diversiune. Rezistăm atacurilor externe, rezistăm la zeci, sute de procese care ni s-au intentat, inclusiv prin care se cere dizolvarea acestui partid. Rezistăm la toate minciunile care s-au lansat în legătură cu noi.

Vă aduceţi aminte de chestia cu mitraliera pe stadioane. O ştiu pe dinafară pentru că au fost zeci de dosare penale şi civile cu privire la asta. Sunt două lucruri absolut diferite. În cele zece puncte care au caracterizat platforma noastră electorală la alegerile din 2000 se spunea: "Judecarea celor care au devalizat economia naţională în procese publice pe stadioane".

Într-un discurs anterior, la comemorarea lui Avram Iancu, preşedintele Vadim Tudor spunea: "... De parcă ţara asta s-ar putea conduce numai cu mitraliera". Deci "mitraliera" dintr-un discurs cu o lună-două înainte s-a adăugat la "stadioane" şi a ieşit această oribilă diversiune.

- Sunteţi un jurist foarte apreciat, credeţi în justiţia aceasta, specifică anilor '50, cu scosul oamenilor pe stadioane pentru a asista la condamnarea corupţilor?

- Cred în justiţia publică pentru că numai aşa pedeapsa îşi îndeplineşte scopul. Dar nu cred în soluţia proceselor publice. Cred în justiţia publică pe care o faceţi dumneavoastră, presa.

- Justiţia publică o fac şi instanţele...

- Primii care cred în justiţia publică sunt oamenii de presă. Şi au dreptate.

- Nu cumva o parte din cele aproximativ 20 de procente pe care le-aţi pierdut din 2000 încoace au dispărut din bazinul electoral al PRM şi din cauza inadvertenţelor acestora de comunicare?

- Nu aş vrea să credeţi că fug de răspuns şi de răspundere, dar n-au fost doar 4 la sută la alegerile locale pentru PRM.

- A fost o altă "diversiune"?

- Ştiţi cum se falimentează o bancă? În primul rând lansezi în presă zvonuri despre scăderea bonităţii acesteia. Doi-trei oameni care citesc chestia asta se duc să-şi ridice depozitele. Şi alţii văd că se ridică depozitele de la bancă.

Şi atunci se creează panică. Aceasta este diversiunea de care vă vorbeam. Mai întâi a fost această diversiune a sondajelor. Nu pot să-mi imaginez că s-a ajuns la un asemenea grad de cinism în materie de furt electoral încât la alegerile locale să existe două milioane de voturi anulate, din care majoritatea sunt ale PRM.

S-a încercat o operaţiune de numărare a voturilor anulate la nivelul Sectorului 2 din Bucureşti. Au fost numărate peste o mie de voturi anulate. Şi când s-a văzut că două treimi din ele erau voturile PRM, s-a dispus oprirea numărătorii.

- Dacă aveţi probe în acest sens, de ce nu le-aţi dat justiţiei?

- Le-am etalat în faţa Biroului Electoral... S-au făcut reclamaţii penale şi ca urmare a europarlamentarelor. S-au făcut reclamaţii penale şi ca urmare a localelor. Niciun dosar nu a avut vreo rezolvare. Pentru că e vorba de un mecanism.

Să vă demonstrez că e vorba despre un mecanism de fraudă electorală. După alegerile din 2004, atât Alianţa D.A., cât şi PSD au făcut nu numai reclamaţii penale privind furturile electorale, dar au cerut paralel constituirea unor comisii de anchetă.

Când PSD a fost mulţumit că a găsit o majoritate parlamentară şi când Alianţa a fost mulţumită că a avut un preşedinte, marii căutători ai adevărului au lăsat totul baltă.

- Credeţi că s-au fraudat alegerile în 2004?

- Cred că au existat fraude. Pentru că doi actori importanţi ai spectacolului electoral au spus că este fraudă.

- Dar aţi avut un reprezentant în Biroul Electoral Central...

- Şi a făcut toate demersurile pe care legea le permitea.

- Dar nu-mi amintesc de niciun comunicat sau de vreo ieşire publică în care să spună că s-au fraudat alegerile. Dimpotrivă, a susţinut că este o aberaţie fraudarea alegerilor.

- Ieşiri publice au fost în măsura în care au existat interese ca presa să le recepţioneze sau să le dezvăluie publicului. Au fost comunicate de presă sucesiv. Au fost conferinţe de presă succesive. Dar mecanismul presupune şi această maşinărie a tăcerii...

"Eu nu am nimic împotrivă, domnul Tăriceanu să-i facă pantofii lui Mihai de Hohenzollern, şi chiar acestui Duda, dar să nu o facă în numele ţării!"

- Ce se va întâmpla cu PRM dacă nu intră în Parlament?

- Aş pune întrebarea altfel: ce se va întâmpla cu ţara? Este o întrebare foarte grea. Nu vedeţi această aberaţie a unei noi Constituţii care o îmbrăţişează cu o totală iresponsabilitate şi preşedintele Băsescu, şi preşedintele Mircea Geoană?

Este una dintre majorele diversiuni împotriva României. Şi nimeni nu vede cu responsabilitate acest lucru. Este singura modalitate ca sintagma "stat suveran, unitar, naţional" să fie scoasă din Constituţie.

- Revizuirea Constituţiei la intervale scurte de timp este oportună în opinia dumneavoastră?

- Constituţia României nu este "Mersul trenurilor" să se schimbe în fiecare an. Va fi o problemă mare legată de această Constituţie. Preşedintele Traian Băsescu a constituit un colectiv. Uitaţi-vă cu mai multă atenţie cine formează acest colectiv şi daţi-mi voie să îmi pun mari semne de întrebare.

- Cum apreciaţi ideea schimbării regimului politic într-o monarhie constituţională?

- Pot fi liberalii slugile Casei Hohenzollern - vedeţi retrocedarea Peleşului, retrocedarea Branului -, dar să-i slugărească cu titlul personal! Eu nu am nimic împotrivă, domnul Tăriceanu să-i facă pantofii lui Mihai de Hohenzollern, şi chiar acestui Duda, dar să nu o facă în numele ţării!

"Băsescu s-a ales din fărâmituri"

- Care e proiectul politic al PRM în cazul în care la alegerile din 30 noiembrie nu reuşeşte să atingă pragul electoral de 5%?

- Nu există un asemenea proiect politic. Noi nu ne gândim că nu vom intra în Parlament. Aici problema este foarte simplă. Partidul România Mare este un partid deschis, românesc şi creştin. Dacă mai există în România creştini şi români, ne votează, dacă nu există, n-avem de ce să mai intrăm în Parlament.

- Nu credeţi că preşedintele Traian Băsescu a rupt o bună bucată din electoratul PRM prin discursul său cu tentă justiţiară?

- Preşedintele Traian Băsescu s-a ales din fărâmituri. Cine a reuşit să păcălească, electoral vorbind, a păcălit. Este dreptul oamenilor să se lămurească pentru că au văzut ce au trăit, ce a însemnat din punctul de vedere al preşedintelui a trăi bine.

Din punct de vedere politic s-a creat o agitaţie extraordinară în viaţa politică, un haos. S-a trecut la o decredibilizare absolută a tuturor instituţiilor statului şi a autorităţii acestora.

Ce autoritate poate să mai aibă un guvern privit de preşedintele statului cum este privit, ce autoritate şi ce respect poate să aibă un preşedinte pe care şeful guvernului îl priveşte aşa cum îl priveşte?

"Stolojan, Tăriceanu şi Geoană seamănă până la contopire cu un personaj de basm, cu Omul de Tinichea din <> . Tot ce spun ei e tinichea, e gol pe dinăuntru."

- Care credeţi că va fi componenţa politică a viitorului guvern?

- Nu-mi place să fac predicţii. M-am uitat cu foarte mult interes la cei trei candidaţi la funcţia de prim-ministru - Stolojan, Tăriceanu şi Geoană. Ştiţi cât seamănă între ei? Sunt absolut identici.

Ştiţi de ce? Pentru că toţi trei seamănă până la contopire cu un personaj de basm, cu Omul de Tinichea din "Vrăjitorul din Oz". Tot ce spun ei e tinichea, e gol pe dinăuntru. Omul de Tinichea nu avea inimă, ei n-au suflet. Ceea ce spun ei are sunet de tinichea.

- Conform rezultatelor de la ultimele alegeri, se pare că unul dintre ei va fi premier.

- Am un răspuns simplu: să sperăm că nu.

- De ce credeţi că au plecat atâţia oameni din PRM?

- N-aş vrea să-i discut pe fiecare în parte. Au fost oameni lipsiţi de caracter, care au fost daţi afară, şi n-am ce să discut aici. Sunt şi oameni pe care acest mecanism diversionist i-a făcut să-şi piardă interesul de a sta în acest partid.

Pentru ei funcţia de parlamentar era mai importantă decât propria demnitate. Pentru unii a fost chiar nevoia unei bucăţi de pâine, a unei situaţii mai comode pe care nu o puteau realiza în cadrul unui partid de opoziţie.

Este greu să umbli în aceste mecanisme umane, este greu să explici de ce până la un moment dat oamenii aceştia au sperat împreună cu noi, au dorit împreună cu noi şi la ora actuală au plecat. Nu am dreptul să-i judec.

- Nu cumva modul în care s-a făcut selecţia oamenilor în PRM, de-a lungul timpului, a fost nefericit?

- Sigur că eu existat şi asemenea deficienţe. Sigur că nu totdeauna noi am rezonat la nişte realităţi pe care le vedeam în raport cu atitudinea lor faţă de partid. Nu întotdeauna un carierist a putut să fie stopat la timp. Dar oricât am încerca să cântărim lucrurile, situaţia oamenilor este imprevizibilă.

"Am considerat de la bun început că este indecent să apar în faţa unor instanţe de judecată în calitate de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Am făcut-o din respect pentru colegii mei jurişti."

- Dacă v-aţi fi concentrat exclusiv pe avocatură, nu ar fi fost mai profitabil pentru dumneavoastră?

- Din punct de vedere material pot să vă spun un lucru foarte simplu. În avocatură, ajungând la o anumită maturitate, am reuşit să îmi fac un apartament, o casă de vacanţă în Breaza, am avut tot timpul două maşini, eu şi soţia mea, şi ne-am permis împreună să ne întreţinem şi să ne înmormântăm părinţii într-un mod decent.

De când sunt parlamentar, trăiesc efectiv cu o parte din indemnizaţie, care este departe de câştigurile din avocatură. Am considerat de la bun început că este indecent să apar în faţa unor instanţe de judecată în calitate de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Am făcut-o din respect pentru colegii mei jurişti.

- Aţi renunţat la bară pentru politică?

- Nu, cabinetul există, există doi colaboratori care-şi continuă activitatea în cadrul acestuia. E o profesie la care oricând m-aş întoarce cu plăcere. O parte din indemnizaţia de parlamentar o folosesc pentru întreţinerea cabinetului.

- Care sunt motivele care v-au condus către politică, din moment ce se dovedeşte a fi păguboasă din punct de vedere financiar?

- Pentru că sunt creştin şi sunt român, şi asta trebuie s-o spun. Este un destin al fiecăruia. Există multe pericole. Vă aduceţi aminte cunoscutul cântec ostăşesc "Treceţi batalioane române Carpaţii!"? L-am reascultat de curând şi mi-am reamintit un vers care suna aşa: "Ne trebuie Ardealul chiar de-am fi îngropaţi de vii".

- Credeţi că mai există pericolul de a pierde Ardealul, în condiţiile în care România este membră NATO şi UE?

- Da! Unchiul meu a fost îngropat de viu de unguri în 1919, pentru că a condus rezistenţa română la Beiuş, în Apuseni. Eu am în pământul ăsta îngropaţi nu morţii, ci viii, şi de asta trebuie să spun aceste lucruri, aşa cum mă pricep eu. Poate n-o fac bine, dar ştiu că trebuie s-o fac.

- Credeţi că în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul NATO revizioniştii maghiari mai pot acţiona?

- Da, şi cred că istoria ne-a demonstrat-o. Aţi văzut ce a însemnat Kosovo?

- Credeţi că dosarul Kosovo ar putea constitui un precedent?

- Dar nu l-aţi văzut? Ruşii i-au lovit peste bot pe americani pentru Kosovo, în Georgia. A fost replica rusească la Kosovo.

- Dar Georgia nu e membră a Uniunii Europene, nu e membră NATO...

- Fiecare eveniment de această natură, dramatic pentru popoarele respective, are o conjunctură precis delimitată istoric.

Fiecare este un avertisment. Dacă americanii îşi permit ca în inima unei Europe creştine să susţină din nu ştiu ce interese un stat musulman şi să-l impună, dacă ruşii dau această replică, dezmembrând şi ei o hartă bine trasată, pericolul există. Să nu ne ascundem după deget.

Nu e vorba numai de pericol aici, este vorba de demnitate şi ăsta e lucrul cel mai important. Nu recepţionaţi ca un scuipat în obrazul românilor ridicarea statuii ucigaşilor unguri la Arad? În mentalul colectiv românesc, aceea e statuia ucigaşilor de români şi au ridicat-o acolo ca să ne scuipe în faţă.

- Partidele care s-au succedat la guvernare s-au înţeles cu UDMR pentru amplasarea statuii respective...

- Partidele s-au folosit de UDMR, în primul rând ca un paşaport pentru europenismul lor. În al doilea rând, pentru afacerile ce le-au făcut împreună. Sunt foarte curios câţi liberali au afaceri la Budapesta, unde guvernul româno-maghiar îşi ţine şedinţele.

Nu aţi văzut acel 15 martie, în care Marko Bela, cu o obrăznicie rar întâlnită, spune că "în sfârşit am recăpătat pământurile noastre, pădurile noastre în care cântă păsările noastre şi cei care vin aici şi mănâncă pâinea noastră trebuie să vorbească limba noastră"?

Marko Bela trebuie să ştie că mănâncă pâine românească şi că o să-i înfundăm noi nasul ăla în ţărână românească. Ăsta e idealul meu politic: să nu las românii să fie scuipaţi în faţă. Ăsta-i pericolul!

- De ce credeţi că în judeţele Harghita şi Covasna numărul românilor a scăzut foarte mult?

- Am văzut epurările etnice care s-au făcut acolo. Românii şi-au lăsat casele. Şi în Timişoara este o stradă extraordinară, cu vile, care e ocupată de ţigani la ora actuală pentru că românii au plecat alungaţi. Aşa s-a întâmplat şi în Harghita şi Covasna.

- Dacă s-a întâmplat aşa, de ce nu s-au luat măsuri legale?

- E foarte simplu să spui "măsuri legale". Mijlocul legal de a acţiona în Parlament este o declaraţie politică care la ora actuală nu este nici măcar transmisă de presă. Mijloc legal este o interpelare adresată Guvernului. Credeţi că pe domnul Marko Bela nu l-am interpelat pentru blasfemiile pe care le-a debitat în calitate de viceprim-ministru?

- Dar de ce nu l-aţi interpelat pe ministrul de Interne?

- Pe ministrul de Interne l-au interpelat colegii mei în legătură cu acţiunile ce s-au pregătit, cu toate steagurile maghiare care ne sfidau. Sigur că trebuie să respecţi un drapel al strămoşilor tăi, dar să-l afişezi cu ostentaţie, cu intenţia de a jigni e deja prea mult.

Credeţi că nu s-au făcut proiecte de legi? A existat o ordonanţă a Guvernului care prevedea că ofensa adusă Holocaustului şi negarea Holocaustului se pedepseşte cu închisoarea.

S-a considerat că este bine să se oprească orice fel de tendinţe antisemite prin asta, dar eu am făcut un amendament în care se preciza că aceeaşi pedeapsă se aplică şi pentru defăimarea eroilor neamului. Amendamentul a căzut la trei voturi.

Această idee, de a nu răspunde la provocări, de a nu le crea noi pretexte, teama de a nu crea anumite pretexte pentru un stat slab, poate să ducă la consecinţe nefericite. Eu vorbesc în numele meu, nu în numele partidului: nu permit să fiu scuipat în faţă.

- Dar românii par acum interesaţi să-şi asigure un trai mai bun decât să agite astfel de teme.

- Românii sunt interesaţi de traiul lor, din ţara lor, şi aici au dreptate. Şi ungurii sunt cu traiul lor. Vă mărturisesc că am făcut clasa întâi primară la Liceul Gojdu din Oradea, unde am învăţat să citesc şi în româneşte, şi în ungureşte.

Am vorbit curent limba maghiară şi îmi pare rău că din lipsă de exerciţiu am mai uitat. Ştiţi de ce Harghita şi Covasna sunt printre cele mai sărace judeţe?

Pentru că au fost jefuite de propriii lor reprezentanţi în Parlament. Asta trebuie să se conştientizeze, să se vadă undeva. Vreau să ocrotesc această preocupare a românilor pentru viaţa de toate zilele, adică să-şi ducă şi românii, şi maghiarii viaţa în linişte, între graniţele acestui stat naţional unitar.

"Nu putem deţine exclusivitatea patriotismului românesc"

- S-a văzut că şi PC şi PNG au preluat din acest discurs al PRM. Aţi încercat să stabiliţi o formulă de cooperare preelectorală cu cele două formaţiuni?

- În primul rând, vreau să vă spun că noi nu credem că putem deţine exclusivitatea patriotismului românesc. Oricine afirmă un crez naţional este o persoană pe care o simţim apropiată şi o respectăm, indiferent de forma în care se afirmă acest crez naţional. Nu cred că există români mai buni decât alţii. Doresc un panoptic al eroilor României care să înceapă cu naţionaliştii români, cu Nicolae Iorga, să continue cu Zelea Codreanu, cu mareşalul Antonescu şi cu Nicolae Ceauşescu. Tocmai pentru că tragismul şi dramatismul lor, cu umbrele şi misterele lor, s-au datorat şi faptului că între ei nu a existat respect şi înţelegere.

- Cu PNG sunteţi în discuţii avansate pentru o alianţă electorală?

- Fiind vorba de discuţii, nu pot să fac aprecieri. Nu pot face aprecieri nici cantitative, nici calitative.

- Credeţi că PNG şi PRM sunt compatibile pentru a merge împreună în viitorul Parlament?

- Sunt multe lucruri care ne unesc şi care sunt de esenţă şi nu cred că simplul fapt că le exprimăm în forme diferite poate să fie un impediment. E o opinie personală.

- Dar cum vor încăpea în aceeaşi "teacă" Gigi Becali şi Corneliu Vadim Tudor?

- Nu ne-am gândit niciodată la aceeaşi teacă. Nu vor putea încăpea în aceeaşi teacă din cauza dimensiunilor politice pe care le au.

- Credeţi că Traian Băsescu va mai lua un mandat de preşedinte?

- Cred că este absolut imposibil. Pe mine m-a şocat sofismul ieftin pe care l-a folosit Traian Băsescu, ca urmare a referendumului de la suspendare şi v-o spun în calitate de jurist. Curtea Constituţională care a dat aviz cererii de suspendare a spus că nu există încălcări grave ale Constituţiei.

Domnul preşedinte Traian Băsescu a luat această formulare şi a spus că, în ceea ce priveşte încălcarea Constituţiei, nu există mai grav sau mai puţin grav. Orice încălcare a Constituţiei este gravă, deci Curtea Constituţională a spus că nu am încălcat Constituţia. Ăsta este un sofism, exemplu tipic, care ar trebui predat la o facultate de logică, de filozofie.

Constituţia vorbeşte despre încălcări grave ale Constituţiei. Or, dacă se foloseşte acest termen, înseamnă că există şi încălcări care nu sunt grave. De exemplu, în Codul penal există infracţiunile "omor" şi "omor deosebit de grav". Circumstanţele săvârşirii unei fapte îi dau caracteristica juridică de gravitate.

Curtea Constituţională nu a spus că preşedintele Traian Băsescu nu a încălcat Constituţia, a spus că nu a încălcat-o în forma aceea gravă care să justifice un act de demitere. Dar gravitatea nu o putea stabili Curtea Constituţională pentru că aceasta este o măsură politică şi Curtea Constituţională nu face politică. Dar vedeţi, cu asemenea şmecherii, chiar susţinute într-o parte a mass-mediei, nu se poate accede din nou la preşedinţie.

- Pe cine vedeţi drept un contracandidat redutabil pentru Traian Băsescu?

- Pe un om înzestrat cu calităţile şi mai puţin cu defectele mareşalului Antonescu.

- Credeţi că avem aşa ceva pe eşichierul politic actual?

- Da, categoric. Dar nu ştiu în ce măsură un asemenea om ar avea curajul de a intra într-o lume politică ce s-a murdărit peste saturaţie.

"Imbecilitate mai mare decât folosirea votului uninominal pentru reformarea clasei politice nu a existat. Acest vot uninominal este porcăria cea mai sinistră."

- Cum vedeţi reforma actualei clase politice?

- Când îi aud pe toţi analiştii mestecând cuvântul "reformă" sau "reforma justiţiei"... Justiţia nu trebuie reformată, ci trebuie lăsată să funcţioneze, să crească, să se adapteze. Reforma clasei politice... Păi imbecilitate mai mare decât folosirea votului uninominal pentru reformarea clasei politice nu a existat. Acest vot uninominal este porcăria cea mai sinistră.

Un om tânăr care poate să aducă un suflu nou în viaţa politică nu poate nici măcar să se înscrie pe listele de candidaţi, deşi Constituţia îi garantează acest drept. Campanie electorală de 50.000 de euro... Păi 50.000 de euro ştiţi ce înseamnă?

Indemnizaţia parlamentară pe 4 ani de mandat! Eu, care trăiesc din această indemnizaţie, ştiu. De ce investeşte cineva 50.000 de euro într-o campanie electorală? Ca să fure! Ăsta e viitorul Parlament!

- Dar până acum s-au plătit bani grei pentru accederea pe listele electorale.

- S-au dat bani grei la anumite partide pentru accederea în Parlament. Se cumpără deputaţi în viu, îi cumpără ca la abatorul de porci ca să le facă campanie electorală. Asta se numeşte reformă?

- De ce credeţi că nu s-a mişcat nimic atâta vreme în această direcţie?

- Din laşitate. Este laşitatea tuturor şefilor de partid care nu au avut curajul să se opună acestei diversiuni a votului uninominal.

- Dacă vi s-ar oferi un portofoliu într-un viitor guvern, pe care l-aţi alege?

- Iertaţi-mă, eu mă consider un om la locul lui. Nu am asemenea aspiraţii. Ştiţi ce spunea Stendhal în "Mânăstirea din Parma"? Cine nu are iluzii nu are nici deziluzii. Nu mi-am pus niciodată problema asta.

- Vi s-a propus vreodată să plecaţi din PRM?

- Nu, şi mulţumesc ziarului dumneavoastră care a reprodus cu foarte multă corectitudine ce am spus. Mulţumirile mele adresate tuturor colegilor din toate partidele care niciodată nu au îndrăznit să-mi facă o asemenea propunere indecentă. Acum s-a lansat zvonul că nu plec din PRM pentru că nu sunt primit nicăieri. E o onoare pentru mine că nu mi s-a propus.

- Dacă veţi candida în formula actuală, în ce colegiul uninominal intenţionaţi să o faceţi?

- În primul rând, nu m-am hotărât să candidez. Sunt multe de discutat cu mine însumi. Dacă voi candida, voi candida numai sub sigla PRM şi voi candida la Colegiul 18 din Berceni unde locuiesc de 30 de ani. Toată lumea se miră că nu m-am mutat de acolo. Nu e aşa că e frumos să le spui alegătorilor în campania electorală: "Votaţi vecinul dumneavoastră din Berceni!"?

- Ce contracandidaţi aveţi acolo?

- Nu ştiu şi nu mă interesează. Nu m-am hotărât dacă voi candida.

- Ar fi bine ca preşedintele să fie ales de Parlament, în opinia dumneavoastră?

- Categoric nu. Am spus de anul trecut când s-a pus această problemă că nu vreau un preşedinte ales la negocierile dintre Hrebenciuc şi Verestoy Attila. Acolo sunt negocieri politice. Eu cred în dreptul suveran al poporului de a-şi alege preşedintele.

Şi alăturarea asta nu este întâmplătoare. Preşedintele este reprezentantul suveranităţii poporului. Ideea unei republici semiprezidenţiale este cea mai corectă pentru dezvoltarea socio-politică a României.

- Deci un preşedinte cu puteri sporite...

- Un preşedinte care să respecte Constituţia. Pentru că toţi care au clamat marile deficienţe ale Constituţiei s-au împiedicat şi au dat cele mai năstruşnice interpretări, contrare oricăror reguli de bun-simţ şi de drept.

Cel mai redutabil adversar

"Cel mai mare adversar al meu sunt eu însumi. Am atâtea lucruri de lămurit cu mine... Din păcate, nu e nimeni care să-mi sufle răspunsul. Mi se pare indecent să vorbesc despre mine, dar v-am spus că fac parte dintr-o generaţie care s-a format intelectual în "epoca de aur" a existenţialismului. Îmi place să spun că viaţa noastră nu este altceva decât suma propriilor opţiuni."

"Am atâtea lucruri de lămurit cu mine... Din păcate nu e nimeni care să-mi sufle răspunsul."

Oamenii "din umbră"

"Necondiţionat, pe primul loc o pun pe soţia mea. Este un om admirabil. Nu ştiu dacă am meritat acest destin, să am un om admirabil lângă mine. Din punct de vedere moral, intelectual, sentimental, ea este omul cel mai apropiat de mine.

Mai departe nu ştiu dacă am întâlnit oameni care, necondiţionat sau în mod direct, să-mi fi oferit vreun sprijin. Sprijin financiar nu mi-a oferit nimeni, niciodată. În afară de femeia de serviciu de la Tribunal care m-a împrumutat cu cinci lei, când eram tânăr şi aveam un salariu mic."

"Sprijin financiar nu mi-a oferit nimeni, niciodată. În afară de femeia de serviciu de la Tribunal care m-a împrumutat cu cinci lei."

AMINTIRI

"Fumez pipă de la 18 ani"

"Aveam vreo 18 ani, eram student la Drept, tatăl meu fuma pipă. Am văzut cum fumează în familie. La 18 ani nu poţi să spui că eşti snob, dar cine mai fuma ca mine, la vârsta aceea, pipă?!

Drept pentru care am fost chemat la Uniunea Tineretului Muncitoresc şi am fost întrebat: "Tovarăşul Bolcaş, de unde sunt obiceiurile astea cosmopolite, de papiţoi? Ce om serios ai mai văzut dumneata fumând pipă?". Le-am răspus: "Cum, pe cine?! Pe Stalin şi pe tata!". Şi cu asta s-a terminat, m-au lăsat în pace.

Am preferat în trecut tutunul de pipă românesc "Matelot", care a fost un tutun de pipă bun. Dar la ora actuală nu mai există nimic românesc. Nu îmi place în mod deosebit tutunul aromat, fumez un tutun care se găseşte peste tot acum. Nu comerţul se adaptează la mine, eu mă adaptez la comerţ. Şi vreau să mă păstrez la un nivel de cheltuieli rezonabil.

E adevărat că şi tatăl meu m-a mustrat de multe ori şi mi-a spus să am grijă cu fumatul pentru că un mort care n-a fumat e mult mai sănătos decât unul care a fumat.

Din studenţie îmi mai amintesc că în ultimul an de facultate am purtat barbă. Nu mai am nicio fotografie de atunci, din păcate... În rest, pot să vă spun că am reţinut un vers din Nichifor Crainic care poate fi considerat deviza sau modul meu de a fi în viaţă: "Sunt ce-am fost, voi fi ce sunt"."

"Tatăl meu mi-a spus să am grijă cu fumatul pentru că un mort care n-a fumat e mult mai sănătos decât unul care a fumat"