Strategie națională pentru a stopa îmbătrânirea populației. David: „Ne trebuie și un plan B, să compensăm natalitatea scăzută”
0Ministerul Educației a anunțat că își asumă rolul de a „înțelege, preveni și corecta” problema îmbătrânirii populației, un fenomen care se va accentua în următorii ani. Se lucrează la o strategie națională, bazată pe educație și cunoaștere științifică.
Asta după ce, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a menționat în cele mai recente rapoarte România printre statele aflate în situație de risc prin prisma îmbătrânirii populației, tot ONU îndemnând societățile care îmbătrânesc în ritm alert să utilizeze tehnologia pentru a îmbunătăți productivitatea și să stimuleze învățarea pe tot parcursul vieții în vederea prelungirii vieții profesionale.
În acest context, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că a luat act „cu îngrijorare” de comunicatele ONU, totodată făcând public faptul că a solicitat o Strategie națională pentru „a înțelege, preveni și corecta această problemă socială”. Se va porni, se menționează în comunicatul Ministerului Educației și Cercetării, de la proiecte deja în lucru, unul dintre acestea fiind proiectul național pluridisciplinar (Medicină, Antropologie, Psihosociologie, Demografie) „Sănătatea familiei și natalitate” (coordonat de Grigore Iuga), desfășurat prin Academia de Științe Medicale, sub auspiciile Academiei Române, în colaborare cu o serie de universități reprezentative ale țării.
„De modul în care vom rezolva situația sănătății familiei și a natalității (îmbătrânirii populației) depind în viitor chiar existența națiunii noastre și bunăstarea acesteia. Primul și cel mai important plan (planul A) este cel legat direct de îmbunătățirea sănătății familiei și creșterea natalității. Există deja idei bune, derivate din cercetarea științifică, astfel încât cred că suntem în faza în care putem propune o nouă Strategie națională în acest sens, inclusiv cu implicarea autorităților relevante în domeniile de profil”, a spus ministrul Daniel David.
Ministrul a vorbit de asemenea despre un „plan B”, necesar în cazul în care măsurile incluse în planul A nu vor funcționa suficiente de repede. „Ca demers secundar, pornind și de la observațiile «Raportului Draghi», cred că ne trebuie și un plan B, derulat în paralel cu planul principal (planul A) sau ca plan de siguranță, dacă planul A nu funcționează cu efecte rapide, și anume să compensăm o vreme natalitatea scăzută cu dezvoltări inovativ-competitive care să ne asigure, totuși, și bunăstarea socială. Ca ministru al Educației și Cercetării voi susține astfel de demersuri atât pe linia cercetării-dezvoltării-inovării, cât și în privința educării populației în acest sens”, a mai spus David, conform sursei citate.
„România ar trebui să se uite la ce au făcut alte țări”
Europa va înregistra până în 2100 o scădere cu 21% a populației față de 2020, cel mai mare declin de pe orice continent, toate țările confruntându-se cu problema îmbătrânirii populației. România pierde la fiecare zece ani un milion de persoane, previzionându-se că în 2031 numărul bătrânilor îl va depăși pe cel al tinerilor în țara noastră. În alte țări s-a încercat implementarea diverselor măsuri care să stimuleze natalitatea, însă foarte puține dintre acestea au avut rezultatele scontate, spune sociologul Robert Santa, pentru „Adevărul”. În Ungaria s-au acordat diverse facilități și beneficii pentru familiile cu cel puțin trei copii, de la reduceri la achiziția unei mașini sau credit în condiții avantajoase pentru cumpărarea unei locuințe și până la deduceri salariale și condiții mai avantajoase la pensionare pentru mamele cu mai mulți copii, însă planul n-a funcționat, spune sociologul. Între timp economia Ungariei a înregistrat o evoluție proastă, iar situația s-a înrăutățit, accesul la o locuință devenind o problemă.
Nici Polonia, care a mizat pe un sistem de alocații consistente pentru copii, nu a avut prea mare succes. Cehia, în schimb, a înregistrat rezultate mult mai bune fără programe dedicate, dar cu o piață a muncii foarte avantajoasă pentru angajați, cu un șomaj de doar 2% și locuri libere pe piața muncii depășind 5%. „E foarte rar să fie așa, e enorm, intuiția mea este că de fapt stabilitatea pe care a creat-o această piață a muncii, total avantajoasă pentru angajați, ar fi putut poate să contribuie la natalitate. Tind să cred că practic ai nevoie de stabilitate economică mai ridicată pentru persoanele care intenționează să aibă copii”, este concluzia sociologului.
România este în situația în care nici nu mai are foarte mult timp la dispoziție, atrage atenția sociologul, înregistrând o continuă scădere a numărului de persoane de vârstă fertilă.
„Aceste măsuri au o urgență, motiv pentru care din punctul meu de vedere, România ar trebui să se uite la ce au făcut alte țări și să vadă ce a avut un impact, ce nu și să încerce să facă un mix mai potrivit. Faptul că în aproape toată Europa a avut loc o scădere a fertilității în ultimii cinci ani e un alt fenomen îngrijorător. Pare să fie un fenomen paneuropean și aici ar trebui să vedem ce s-a întâmplat. E și cultural, e și de declin economic, sunt foarte multe aspecte de cercetat”, mai spune Santa.
Multe din aspectele de luat în calcul sunt deja aproape ireversibile, mai spune sociologul. „Anume faptul că în clipa de față tu nu mai ai generațiile acelea mari de dinainte de 1989. Ai mai puține femei de vârstă fertilă, pentru că deja persoanele născute după 1990 au 35 de ani, deci practic deja ai mai puține persoane de vârstă fertilă care au copii. Motiv pentru care numărul nașterilor scade. Mai ai un indicator: fertilitatea, cât de mulți copii fac persoanele de vârstă fertilă. Poate fi calculată, trebuie să fie de-a lungul vieții 2,1 pentru a stabiliza populația. Și acum în România, chit că avem unele erori de raportare, pare să fie în jur de 1,4 – 1,5 cel mult, motiv pentru care se discută despre asta acum”, completează Robert Santa.
Cum poate fi compensată natalitatea în scădere prin educație
Planul B de care vorbește ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, poate aduce într-adevăr schimbări care să compenseze într-o oarecare măsură scăderea natalității. Sociologul Robert Santa apreciază drept lăudabilă inițiativa ministrului David și explică de ce educația are, din acest punct de vedere, un rol de compensare, dacă se va reuși corectarea a ceea ce se întâmplă astăzi în școală.
În România numărul de elevi scade de la o generație la alta, în plus cele care ies de pe băncile școlii nu sunt astăzi foarte bine educate sau calificate. Mai mult, foarte mulți copii părăsesc timpuriu școala, unii chiar înainte de a finaliza ciclul obligatoriu, astfel că avem un număr foarte mic de tineri cu studii universitare, comparativ cu restul Europei.
„Educația nu ajută direct pe partea creșterii natalității, ci ajută pentru că efectul economic al scăderii natalității este îmbătrânirea populației, motiv pentru care se îngustează baza de persoane care plătesc impozite și populația în vârstă, care are nevoie de asigurare medicală și de pensii, tinde să-ți blocheze foarte mare parte din spațiul fiscal, care la rândul lui să meargă spre pensii. Și atunci, dacă populația este mai educată, se lărgește baza de impozitare chiar la același număr de locuitori, pentru că tind să ocupe job-uri mai bune sau să-și creeze afaceri proprii care cresc practic volumul economiei și aduc mai mulți bani în bugetul central și atunci practic scazi din presiunea generată de pensii și de îngrijirea medicală geriatrică. Și acesta este modul în care educația poate parțial să compenseze îmbătrânirea populației”, a explicat Santa.
Planul B, în acest context, ar fi planul de a crește ponderea populației educate, care astfel să poată să susțină mai bine povara îmbătrânirii populației decât una mai puțin educată „care plătește mai puține impozite și în general e mai puțin adaptabilă la contexte economice mai problematice”.
Indicatorul care dă speranțe
Situația demografică este îngrijorătoare la nivelul întregii Europe, motiv pentru care specialiștii trebuie să găsească rapid mai întâi explicațiile, după care să creeze politici care să încurajeze natalitatea.
„În ultimii trei ani, aproape toată Europa a avut niște scăderi foarte bruște ale natalității care deja era scăzută. Vedem asta în Polonia, vedem în țările baltice, e catastrofală situația de acolo - Letonia e din punctul meu de vedere în pragul extincției, cu mai puțin de o naștere la două decese -, iar faptul că ai avut combo-ul ăsta de pandemie, criză economică, cu inflație, scăderea veniturilor reale care au fost mâncate de această inflație, iar ulterior ai avut și conflictul din Ucraina în vecini mi se pare că s-ar fi putut să influențeze acest lucru. De aceea tind să cred că sentimentul că nu există siguranță, sau siguranța bunăstării, contează foarte mult”, explică sociologul.
Vorbind strict de România, mulți tineri iau în calcul costurile legate de creșterea unui copil, iar țara noastră nu este nicidecum prietenoasă cu tinerii părinți. Accesul la creșele de stat este foarte greoi, iar costurile în sistem privat sunt inaccesibile multor familii. Nu există nici un sistem de deducere pentru diverse cheltuieli, așa cum se întâmplă în alte state, iar nivelul alocațiilor este foarte scăzut.
„În mod ironic, noi considerăm populația dependentă și pensionarii și copiii. Dar în timp ce pensionarii de exemplu beneficiază de o pensie, copilul îl punem în întregime în responsabilitatea părintelui. Deci automat un context economic defavorabil”, explică Santa.
Cu toate acestea, un indicator la care sociologii se uită dă speranțe că lucrurile pot fi într-o oarecare măsură îndreptate. Este vorba de numărul ideal de copii pe care tinerii și-i doresc.
„Există anumite studii care întreabă despre numărul ideal de copii pe care și-i doresc, după care vedem câți copii fac. În aproape toate țările dezvoltate din Europa, dar și în Americi și chiar și în Asia, ai un gap. Oamenii își doresc mai mulți copii decât au în cele din urmă, ceea ce denotă că există un număr de copii care se nu se nasc din diverse motive, care pot fi economice, pot fi și de sănătate personală, de fertilitate biologică. Pentru că practic numărul de copii dorit ne arată dimensiunea culturală. Și acesta a scăzut în ultimele decenii, dar tot este de 2 sau de peste 2 în majoritatea țărilor. Deci vedem că a scăzut preferința culturală pentru mulți copii, dar nu atât de mult pe cât numărul de copii pe care chiar îl au oamenii”, a conchis sociologul.
Se încarcă comentariile...
