Suntem cu trei decenii în urma Occidentului. Ce a mai scos la iveală recensământul

0
Publicat:

Față de precedentul recensământ, avem o populație îmbătrânită, mai puțini tineri dispuși să se căsătorească, nașteri în recul și biserici în scădere de popularitate. Toate aceste trenduri prezente în Vest în urmă cu 20-30 de ani au ajuns acum și la noi.

Marile orașe continuă să ofere cele mai multe oportunități FOTO Shutterstock
Marile orașe continuă să ofere cele mai multe oportunități FOTO Shutterstock

Regiunea cea mai tânără a României este în nord-est, arată ultimele date parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2021, publicate de Institutul Național de Statistică. În această zonă din Moldova vârsta medie este de 40,8 ani, la polul opus aflându-se regiunea din sud-vestul Olteniei, cu o medie de 43,7 ani. Față de recensământul din 2011, în 2021 vârsta medie a populației rezidente a crescut de la 40,8 ani până la 42,4 ani. 

Județul Ilfov, situație particulară

Fenomenul de îmbătrânire a populației este una dintre problemele evidențiate la acest recensământ, în condițiile în care sporul natural este negativ, iar populația, cu peste un milion de persoane mai mică la nivel național. Dintre județe, cel mai tânăr este Ilfovul, acesta având cea mai mică vârstă medie din țară – 38,6 ani. Totodată, acest județ este și primul care și-a sporit populația cu 153.900 de locuitori pe seama migrației din București.

Sub 40 ani au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani). Hunedoara are totodată și cei mai mulți pensionari.

Localitățile care au câștigat cel mai mult la numărul de locuitori între cele două recensăminte – circa 30.000 de persoane fiecare – sunt Popești-Leordeni, Florești, Cluj, Chiajna, Ilfov. Aceasta din urmă și comuna Valea Lupului din județul Iași sunt singurele din țară care și-au triplat numărul de locuitori între cele două recensăminte, ajungând la 43.584 de locuitori și respectiv 14.510 locuitori. Alte comune în expansiune sunt Dumbrăvița și Giroc, din județul Timiș. Cea mai mică comună din România este Bătrâna, județul Hunedoara, unde au rămas doar 88 de locuitori, față de 127, la recensământul anterior. Orașul Băile Tușnad și-a menținut statutul de cel mai mic oraș din România, în timp ce Orșova este cel mai mic municipiu. 

Datele mai arată că Bucureștiul și Clujul, deși au pierdut din populație în favoarea zonelor metropolitane, rămân mari centre urbane foarte atractive din toate punctele de vedere.

Bucureștiul, multe divorțuri, puține căsătorii

Apartenența la o anumită religie a fost asumată de 16.397.300 de persoane din totalul populației rezidente. 85,3% au declarat religia ortodoxă, 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată. Ponderea populației de religie ortodoxă depășește 90% în București și în 22 de județe. În alte 18, este religia majoritară – în județele Constanța, în proporție de 89,9%, iar în Satu Mare, 51,5%. Populația de religie catolică este concentrată în județele Harghita (66,2%) și Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat și în județele Neamț (11,1%), Satu Mare (16,9%) și Bacău (17,3%).

O altă informație evidențiată este aceea că 2 din 5 persoane nu au fost niciodată căsătorite. Persoanele căsătorite reprezintă 47,9% din populație, cea mai mică pondere a căsătoriților fiind în București – 44,4%, dar și cea mai mare a divorțaților – 15,4%.

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăsește în județul Covasna (43,7%), iar cea mai mică, în județul Hunedoara (35,9%). O zecime dintre locuitorii județelor Cluj și Timiș sunt divorțați (10,0%, respectiv 10,4%). Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică, în județul Ilfov (2,9%).

Pierdem 80.000 de români pe an

„Îmbătrânirea populației care este cvasigenerală în România este cea mai mare problemă. Pentru că, în ultimă instanță, nu numărul populației este problema într-o țară, ci structura pe vârste a populației respective”, a comentat sociologul Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS).

Față de recensământul precedent, România a pierdut peste un milion de persoane. „În toate statisticile pe care noi le dăm privind mișcarea populației apare diferența dintre nou-născuți și decedați. Diferența dintre cele două valori – soldul natural – este negativ cu aproximativ 80.000 de persoane pe an (un oraș de dimensiunea Târgoviștei). În 10 ani, înseamnă 800.000 de persoane (cam cât trei orașe de dimensiunea Timișoarei). Diferența este acoperită de cei care au plecat din țară. Spre deosebire de situațiile trecute când scăderea era determinată în principal de plecările în străinătate, de data aceasta ponderea scăderii – 60-70% – este dependentă de factorul natural”, a adăugat expertul.

Alexandrescu mai arată că în privința declarării religiei alte surse de aflare a acestui indicator, alta decât declarațiile făcute la recensământ, nu există. „Singura ocazie în care persoanele își pot exprima oficial opțiunea pentru apartenența la o anumită etnie, limbă maternă și cult religios este recensământul. Neexprimarea opiniei este în ultimă instanță o asumare a fiecărei persoane”, a mai spus Alexandrescu.

Spiritul de indiferență față de religie prezent mai ales în vestul continentului și care a ajuns și la noi a făcut ca mulți dintre participanții la recensământ să fie reținuți în a-și declara apartenența la vreun cult. „În această situație este scăderea pe care o constatăm la toate cultele și cele peste cele două milioane și jumătate care nu apar în niciun fel. Dintre ele sunt cei care n-au fost efectiv recenzați – un milion de persoane – și ceilalți care s-au autorecenzat sau au fost recenzați, dar care au sărit peste această întrebare. Nimeni nu-i putea obliga să răspundă”, a adăugat expertul în statistică.

Familia tradițională și copiii, neatractive

Migrația internă de mari dimensiuni către orașe precum București sau Cluj-Napoca este iarăși o tendință apărută în zona vestică a Europei, mai evoluată din punct de vedere industrial, economic. „Ceea ce se observa în urmă cu două-trei decenii în Franța, în Germania, în Marea Britanie, acum se observă și la noi. Deci, în jurul marilor centre urbane care oferă locuri de muncă și posibilități de câștig mai mari decât restul țării se creează o centură de mici localități care intră în zona metropolitană – probabil că vor fi definite cumva din punct de vedere oficial – și mulți dintre locuitorii centrelor mari își construiesc case în jurul centrului unde-și desfășoară activitatea. A sta în Voluntari sau în Bragadiru, lângă București, îți asigură posibilitatea de a veni la muncă în Capitală, mai ales că în zona mărginașă a marilor orașe s-au construit cele mai multe multinaționale care au o serioasă activitate economică. Centrele mari urbane au scăzut ca populație, dar au crescut în zona limitrofă”, mai spune Alexandrescu.

În plus, mai spune expertul, avem datele care arată nupțialitatea – un indicator mai puțin prezent în comentariile publice, dar de mare interes sociologic pentru că arată tendințele. „Dacă aveam o rată de nupțialitate de peste 10 la mie multe decenii la rând, în ultimul an s-a ajuns la 3 la mie. Adică, brusc, dorința de a întemeia o familie și de a aduce pe lume copii – familia, în sens formal – a început să nu ne mai intereseze. Sigur că este libertatea persoanei de a-și gândi și dezvolta viața așa cum dorește. Sunt familii bazate pe uniune consensuală mai rezistente decât familiile tradiționale, dar nu e în spiritul tradițional românesc. În trecut, familia era un lucru esențial – tinerii, după ce făceau armata, trebuiau să se însoare, iar fetele, dacă depășeau 25 de ani, erau considerate fete bătrâne. Toate aceste lucruri nu mai sunt valabile acum când trăim într-o lume foarte mobilă, doritoare de schimbare, dar cu unele efecte nu întotdeauna bune”, a conchis Vladimir Alexandrescu.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Datele finale vot fi făcute publice până la sfârșitul acestui an.

Societate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite