Video 10 ianuarie: 550 de ani de la Bătălia de la Podul Înalt. Atuul care a contat mai mult decât avantajul numeric al otomanilor
0Pe 10 ianuarie, în 1475, Ștefan cel Mare a adus una dintre cele mai importante victorii ale oştilor medievale româneşti contra otomanilor, în Bătălia de la Podul Înalt. Tot pe 10 ianuarie, dar în 1920, a intrat în vigoare Tratatul de la Versailles, care a pus oficial capăt Primului Război Mondial. În 1971 a murit celebra creatoare franceză de modă Coco Chanel, iar în 1945 s-a născut starul Rod Stewart.
1475: Bătălia de la Podul Înalt (Vaslui)
Cu doar 40 000 de ostaşi, majoritatea ţărani luaţi de la coarnele plugului dar „animaţi de spiritul de sacrificiu şi patriotism” (cifra avansată de cronicarul polonez Jan Dlugosz), între care se aflau 5 000 de secui, 1 800 de unguri şi 2 000 de polonezi, Ştefan cel Mare a obţinut victoria împotriva otomanilor în bătălia de la Vaslui (Podul Înalt)
Armata otomană, condusă de Suleiman Paşa, era constituită din 120.000 trupe din Rumelia şi Anatolia şi 17 000 de soldaţi munteni.
Ştefan cel Mare a avut însă avantajul unei armate bine organizate şi călite în lupte, inclusiv cu războinici profesionişti şi în mare parte călare.
Victoria, una dintre cele mai importante ale oştilor medievale româneşti contra otomanilor, a fost posibilă nu doar datorită calităţilor războinice ale moldovenilor, ci și iscusinței şi tacticii alease de voievodul moldovean.
Potrivit cronicarului turc Ibn Kemal, Ştefan cel Mare a atras armata otomană în mlaştină, turcii fiind întâmpinaţi cu salve de tun şi zgomote de bucium, de pe dealuri. Ştefan cel Mare pune în faţa oastei otomane câteva contingenete, la vedere, iar turcii încurajaţi şi convinşi că în faţa lor se află oastea moldoveană se reped în mlaştină.
„Toate şirurile dinainte, în care se aflau şi secui, fură zdrobite de turci şi ameninţa o mare primejdie, până când Ştefan se aruncă el însuşi în mijlocul turcilor, nebuni de bucuria învingerii şi, cu puterea minunată a lui Dumnezeu, nimici cetele turceşti, având abia vreo 40.000 de luptători”, scria Jan Dlugosz. Armata otomană a fost atrasă într-o cursă din care puţini au mai ieşit.
1480: S-a născut Margareta de Austria, Ducesă de Savoia, Prințesă de Asturia
Margareta s-a născut la 10 ianuarie 1480, ca al doilea copil și singura fiică a lui Maximilian de Austria și Maria de Burgundia, co-suverani ai Țărilor de Jos. A primit numeler după bunica vitregă, Margareta de York, Ducesă de Burgundia, care a fost apropiată de Ducesa Maria. În 1482, mama sa a murit, iar fratele ei mai mare, Filip cel Frumos, i-a succedat ca suveran al Țărilor de Jos având ca regent pe tatăl lor, potrivit Wikipedia.
În anul 1482, tatăl ei și regele Ludovic al XI-lea al Franței au semnat Tratatul de la Arras, prin care tatăl ei a promis să o căsătorească pe Margareta cu fiul lui Ludovic, Carol. Logodna a avut loc în 1483. Margareta, care a primit ca zestre Franche-Comté și Artois, a fost transferat sub tutela regelui Ludovic al XI-lea al Franței, care a murit la scurt timp. Ea a fost educată la curtea regală franceză și pregătită pentru viitorul ei rol de regină a Franței. A fost crescută ca fille de France de Madame de Segré, sub supravegherea surorii logodnicul ei și regentă, Anne a Franței.
Margareta a dezvoltat o adevărată afecțiune pentru Carol. În toamna anului 1491 însă, el a renunțat la tratat și s-a căsătorit cu mama vitregă a Margaretei, Ana, Ducesă de Bretania, din motive politice. Curtea franceză a încetat să-o trateze pe Margareta ca regină la începutul anului 1491. Ducesa de Bretania s-a căsătorit cu tatăl Margaretei prin procură dar mariajul lor a fost anulat.
Margareta nu a întors la curtea mamei ei vitrege până în iunie 1493, după ce s-a semnat Tratatul de la Senlis în mai anul respectiv.
Rănită de acțiunea lui Carol, Margareta a avut resentimente de îndelungi față de Franța.
1493: S-a născut istoricul şi umanisul transilvănean de faimă europeană Nicolaus Olahus
Nicolaus Olahus a venit pe lume la Sibiu, ca descendent al unei vechi familii voievodale româneşti. Tatăl său, argeşanul Stoian (Ştefan) Olahus, se înrudea cu domnitorii Vlad Ţepeş, Mihnea cel Rău şi Iancu de Hunedoara.
A fost paj la Curtea din Buda (1510- 1516); secretar episcopal şi canonic de Pecs (1518), arhidiacon de Komaron (1522), canonic-lector la Strigoniu (Esztergom), secretar şi consilier al regelui Ludovic al II-lea (1526). A locuit între 1531 și 1542 la Bruxelles, apoi a revenit ţară pentru a îndeplini noi misiuni politice şi la conducerea Bisericii Catolice, ca episcop.
Nicolaus Olahus a avut merite incontestabile în restructurarea învăţământului de toate gradele, până la cel universitar, iniţiativele sale abordând şi studiile clasice, şi educaţia estetică (muzica, declamaţia). Lucrările sale cele mai importante, „Hungaria” şi „Attila”, finalizate în 1536, oferă preţioase informaţii cu privire la topografia şi istoria Transilvaniei.
A purtat o vastă corespondenţă purtată cu personalităţi politice, diplomatice, ecleziastice şi culturale din epocă, preţioase fiind, mai ales, cele 29 de scrisori adresate lui Erasm între 1530-1536. A murit în anul 1568, la Bratislava.
1799: S-a născut Petrache Poenaru, inventatorul primului stilou din lume
Petrache Poenaru a venit pe lume în conacul familiei din satul Beneşti (n.r. - din localitatea Bălceşti, judeţul Vâlcea) și a fost inginer, matematician, inventator şi pedagog. El a fost și autorul primului curs de geometrie din ţările române şi coautor al primului dicţionar francez-român.
Se afla în capitala Franţei când, în mai 1827, şi-a brevetat invenţia „condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală", cunoscută astăzi drept stilou. Iar trei ani mai târziu, înainte de a se întoarce în ţară, Petrache Poenaru devine primul român care face o călătorie cu trenul, acesta participând, în Anglia, la inaugurarea primei căi ferate din lume.
Revenit în ţară în 1830, Petrache Poenaru a fost numit în funcţii administrative şi politice. În timpul Revoluţiei din 1848, vâlceanul a ajuns în spatele gratiilor, acesta fiind arestat pentru că a făcut parte din comisia de eliberare a robilor ţigani. După Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor din 1859, Petrache Poenaru a ajuns în preajma domnitorului Alexandru Ioan Cuza, conducătorul Lojei “Steaua Dunării”. În 1870, cu cinci ani înainte să moară (pe data de 2 oct. 1875), inventatorul devine membru al Academiei Române.
1862: A murit inventatorul american Samuel Colt, constructorul revolverului care îi poartă numele
Samuel Colt - constructorul revolverului, s-a născut în Hartford, statul american Connecticut, pe 19 iulie 1814, în familia unui manufacturier.
Invenţia sa, revolverul, a fost patentată în 1835 în Europa şi un an mai târziu în SUA.
Compania sa - Colt s Patent Fire Arms Mgf.Co - a continuat să producă arme, (atingând cifra de circa 150 de arme pe zi în 1855), Colt devenind astfel unul dintre cei mai bogaţi oamenii ai Americii in secolul al XIX-lea, averea lui fiind evaluată la circa 15 milioane de dolari în ultimii ani de viaţă.
Revolverul de calibrul 45 - numit „Pacificatorul” - a fost introdus în 1873 şi a devenit una dintre cele mai populare arme din Vest.
1906: s-a născut matematicianul român Grigore Moisil
Matematicianul român Grigore Constantin Moisil este considerat părintele informaticii românești în urma inventării circuitelor electronice tristabile și datorită contribuțiilor sale în pregătirea profesională a primilor informaticieni din România.
Grigore Moisil a sprijinit realizarea primelor calculatoare românești, contribuind la instalarea primului calculator de construcție românească în 1957 la Institutul de Fizică Atomică. În aceeași perioadă Moisil a avut și inițiativa importantă de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din București.
Universitatea din București a devenit, astfel, una dintre primele zece universități din lume care aveau un centru de calcul.
Moisil avut contribuții remarcabile la dezvoltarea informaticii și la formarea primelor generații de informaticieni.
„Grigri“, aşa cum îl alinta mama lui şi cum a rămas toată viaţa pentru rude şi prieteni, a fost, încă din primii ani, bizară. A învaţat, de pildă, să socotească şi abia mai târziu să citească. „Demult, demult, eram mic. Nu ştiam că mama fusese şi ea mică. N-a început prin a mă învăţa să scriu sau să citesc, ci să socotesc. Voia să mă facă să nu-mi mai fie teamă de matematică. După ce mă-nvăţase să socotesc de la 1 până la 10, a sărit. (...) Regula de trei simplă a ştiut să mă facă s-o inventez. Apoi a început calculul mintal“, povestea Grigore Moisil în revista „Femeia“ din anul1954.
A urmat şcoala primară la Bucureşti, a făcut câţiva ani de liceu la Vaslui şi apoi în Bucureşti, la Liceul „Spiru Haret“.
În 1924, și-a ales două cariere, dar s-a răzgândit după trei ani. A intrtat ca student la Politehnică, Facultatea de Construcţii, pe care n-o termină însă niciodată. În paralel, a început şi Facultatea de Matematică. A renunţat la prima, mulţumindu-se să rezolve probleme şi teoreme propuse de profesorii lui: Dimitrie Pompeiu, Gheorghe Ţiţeica, Anton Davidoglu.
Biografia lui Grigore Moisil numără sute de lucrări ştiinţifice, cărţi scrise, burse în străinătate, la Paris sau Roma. Dar profesorului îi place foarte mult şi la Iaşi, unde profesează, din 1932, vreme de zece ani. Nu numai că leagă prietenii de-o viaţă, precum cea cu profesorul Alexandru Myller, dar trăieşte acolo câteva momente unice. Închipuiţi-vi-l pe profesorul Moisil, la masa restaurantului Corso din centrul Iaşiului, ascultând o orchestră care-i cânta un vals compus de el! Partitura există şi astăzi. O strofă: „Un cântec vechi şi trist / cântat doar în surdină /Pe-o veche mandolină / De un bătrân artist“.
1913: S-a născut statisticianul Mircea Dragoş Biji
Mircea Dragoş Biji, s-a născut în localitatea Viişoara, jud. Cluj. A absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, în 1934, apoi a fost încadrat asistent în cadrul aceleiaşi facultăţi şi s-a dedicat studiilor de psihologie experimentală şi de pedagogie.
S-a stabilit la Bucureşti în 1940 și a devenit angajat la Institutul Central de Statistică.
În 1941 a fost numit conferenţiar, iar din 1948 profesor la Institutul de Statistică, Actuariat şi Calcul al Universităţii din Bucureşti.
Tot în 1948, a devenit profesor de Statistică la Facultatea de Drept a Universităţii bucureştene, de unde a trecut la Academia de Studii Economice, ca profesor de Statistică teoretică. Între 1962-1965 a fost director general la Direcţia Generală de Statistică. A fost şi secretar general şi consilier referent al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnică.
În 1947 a coordonat câteva mari acţiuni, între care inventarierea întreprinderilor, recensământul populaţiei şi agriculturii, recensământul întreprinderilor. A avut o intensă activitate ştiinţifică, concretizată în numeroase studii şi lucrări pe teme actuale ale statisticii: „Metoda colectivă de cercetare ştiinţifică” (1957); „Ce este statistica” (1964); „Preocupări actuale în statistica social-economică” (1969); „Statistica teoretică” (1979) ş.a. A fost coordonatorul lucrării „Dicţionarul statistic-economic”, apărut în 1962. Membru corespondent al Academiei Române (3 febr. 1965). A murit pe 3 martie 1922, la Bucureşti.
1920: Intră în vigoare Tratatul de la Versailles, punând capăt oficial Primului Război Mondial
Creat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate la Conferința de Pace de la Paris din 1919, Tratatul de la Versailles a dus la încheierea oficială a Primului Război Mondial între forțele Aliaților (Franța, Anglia, SUA, Italia, Japonia, Polonia, România, Serbia, Cehoslovacia) și cele ale Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria).
Tratatul este urmarea armistițiului semnat la 11 noiembrie 1918, în pădurea din Compiègne, ce a pus punct luptelor.
Ministrul de Externe al Germaniei Hermann Müller a semnat Tratatul la 28 iunie 1919. Tratatul, care creează Liga Națiunilor pentru a asigura pacea mondială, este ratificat la 10 ianuarie 1920.
1943: S-a născut poetul şi prozatorul Ion Nicolescu
Ion Nicolescu s-a născut la Buzău. A absolvit Liceul „B.P. Hasdeu” din Buzău (1961), apoi a urmat cursurile Facultăţii de Filosofi e a Universităţii din Bucureşti (1962-1968), se arată în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
Debutul și l-a făcut în ziarul „Steagul roşu” din Bacău (1956), iar editorial cu volumul de versuri „Indulgenţe” (1969). Din scrierile sale poetice amintim volumele: „Ironice” (1970), „Mioritiada” (1973), „Retorica” (1975), „Vox populi vox dei” (1979), „Scrisori de serviciu” (1982), „Odele pământului pârjolit de iubire” (1986). A scris un singur roman, „Voi de colo, de la Biarritz” (1979), care mizează pe dimensiunea parodică şi comică („Dicţionarul general al literaturii române”). A colaborat cu versuri şi reportaje la „Luceafărul”, „Viaţa Buzăului”, „Munca”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „România literară” ş.a. A murit pe 17 februarie 2012, la Buzău.
1971: A murit celebra creatoare franceză de modă Coco Chanel
Celebra creatoare de modă care a revoluţionat această industrie, s-a născut sub numele de Gabrielle Bonheur pe 19 august 1883, în localitatea Saumur, Franţa, într-o familie numeroasă şi foarte săracă, fiind nevoită să locuiască câțiva ani și la orfelinat,
Avea 18 ani când s-a angajat la cafeneaua „Moulins La Rotonde". Câțiva ani mai târziu a primit porecla Coco, datorită unei melodii pe care obişnuia s-o cânte aici. Tot aici l-a întâlnit pe baronul Etienne Balsan, devenind amanta lui, perioadă în care își descoperă pasiunea pentru pălării, deschidu-și primul magazin de astfel de articole.
După câțiva ani a început să deseneze haine, apoi să creeze gențile gigantice, parfumuri (precum istoricul Chanel n°5), încălțăminte bicoloră, ceasuri unisex și bijuterii. Coco Chanel a fost de altfel una din primele femei care a îmbrăcat pantalonii.
Coco Chanel s-a stins din viață pe 10 ianuarie 1971, la vârsta de 87 de ani, la Paris.
1945: S-a născut Rod Stewart
Cântărețul și compozitorul britanic de origine scoțiană și engleză Roderick David „Rod" Stewart, considerat unul dintre cei mai buni artiști din toate timpurile, după ce a vândut peste 100 de milioane de discuri în întreaga lume, împlinește 80 de ani.
Născut și crescut în Londra, Stewart locuiește în California și Epping. Dintre toate albumele, el a avut 62 de hituri. 31 dintre ele, au ajuns în top 10, dintre care șase au fost pe locul unu în Marea Britanie. El a avut 16 single-uri în top zece SUA , iar patru dintre acestea au ajuns pe locul întâi în Billboard Hot 100.
Marele artist a avut parte de o viaţă zbuciumată. La vârsta de 76 de ani, Rod a recunoscut într-un nou interviu că a făcut o mare greşeală atunci când s-a însurat prima dată şi nu l-a ascultat pe tatăl său. Rocker-ul avea pe atunci 34 de ani, iar părintele său i-a atras atenţia că era prea tânăr şi prea neastâmpărat ca să facă un pas atât de mare.
„Când i-am zis lui tata că mă însor, m-a avertizat că eram prea tânăr. Şi avea dreptate. Mai aveam multe petreceri la care să merg, multă viaţă de care să mă bucur, multe femei pe care să le iubesc”, a explicat artistul revistei People.
Se încarcă comentariile...
