Strategia de luptă împotriva COVID-19: Ca să învingem epidemia, 13 milioane de români trebuie să se vaccineze
0
România are o strategie de vaccinare împotriva COVID-19, aprobată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din 3 decembrie, şi aşteaptă, în ianuarie 2021, autorizarea vaccinurilor şi distribuirea lor de către Uniunea Europenă (UE).
Într-un interviu exclusiv pentru Adevărul, secretarul de stat în Ministerul Săntăţii, Andrei Baciu, spune că tranşele de doze de vaccin vor fi distribuite de UE fiecărui stat membru în funcţie de procentul de populaţie şi că României îi vor reveni 4,3% din vaccinuri. Baciu declară că, pentru a scăpa de pandemia de COVID-19 din ţara noastră, este important să ajungem la 60-70% imunitate colectivă, ceea ce înseamnă că 13 milioane de români trebuie să se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2.
Domnule secretar de stat Andrei Baciu, de când se vorbeşte despre descoperirea vaccinului anti-COVID-19, principala întrebare a oamenilor este cine vor fi primii vaccinaţi. Recent, a fost aprobată în CSAT strategia naţională de vaccinare împotriva noului coronavirus. Care vor fi etapele procesului de vaccinare în România?
Etapele procesului de vaccinare sunt cele stabilite la nivelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi al Comisiei Europene şi sunt aceleaşi pe care le urmează orice stat membru: personal medical, persoane aflate în categoriile de risc, personal-cheie, vaccinare voluntară, în masă, a populaţiei. Ordinea vaccinării este astfel stabilită pentru a valorifica la maximum virtuţile vaccinului, anume încetinirea, limitarea, sperăm chiar stoparea răspândirii pandemiei Covid-19. Miza acestui proces de vaccinare este imunizarea rapidă a populaţiei României, care va fi gratuită şi voluntară.
Campania de vaccinare reprezintă un efort logistic semnificativ susţinut de către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, înfiinţat prin decizie a prim-ministrului, având în componenţa sa experţi din Ministerul Sănătăţii şi din celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF. Trebuie menţionată implicarea MAI şi, mai ales, a MApN, în sarcina căruia va reveni întreg efortul logistic.
În momentul în care vor fi autorizate unul sau mai multe dintre vaccinurile aflate în proces de certificare, acestea vor deveni accesibile şi distribuite tuturor statelor membre în acelaşi timp. În acel moment, România va fi pregătită să demareze, prompt şi eficient, campania de vaccinare.
Cert este faptul că derularea procesului de vaccinare presupune o mobilizare şi o coordonare fără precedent a instituţiilor româneşti relevante, în strâns parteneriat cu toţi factorii implicaţi (medici, universităţi de medicină, asociaţii de profil, medici rezidenţi şi studenţi).
Ce date certe referitoare la vaccinurile anti-COVID 19 avem până în acest moment? Sunt ele gata ca să poată fi folosite pentru imunizarea populaţiei?
Începând cu luna decembrie 2019 şi până în noiembrie 2020, au fost confirmate peste 62.000.000 de cazuri de COVID-19 la nivel global, dintre care mai mult de 1.400.000 decese. Aceste cifre au urgentat identificare unui vaccin în scopul combaterii pandemiei.
Acest fapt a implicat un efort global fără precedent în vederea dezvoltării vaccinurilor, fiind utilizate cele mai noi tehnologii. În momentul actual, există mai multe vaccinuri ce se află în faza a treia a studiilor, iar Comitelul pentru medicamente de uz uman din cadrul EMA a iniţiat procedura de revizuire pentru patru vaccinuri (AstraZeneca / Oxford, Janssen-Cilag International NV, Pfizer / BioNTech şi Moderna). Doi dintre dezvoltatorii acestor vaccinuri (Pfizer / BioNTech şi Moderna) au solicitat autorizaţia de punere pe piaţă condiţionată de EMA. De menţionat faptul că, la 2 decembrie 2020, Agenţia de reglementare a medicamentelor şi produselor medicale din Marea Britanie a aprobat vaccinul Pfizer / BioNTech pentru utilizare în Regatul Unit.
Comisia Europeana (CE) a semnat deja contracte cu 6 companii: cu AstraZeneca pentru furnizarea a 300 de milioane de doze din vaccinul lor, cu Sanofi-GSK pentru 300 de milioane de doze, cu Johnson and Johnson pentru 200 de milioane de doze, cu BioNTech – Pfizer pentru 200 de milioane de doze, cu CureVac pentru 225 de milioane de doze şi cu Moderna pentru 80 de milioane de doze.
În plus, prin aceleaşi contracte, CE şi-a asigurat dreptul de a accesa opţional încă 100 de milioane de doze de la AstraZeneca, 200 de milioane de doze de la Johnson and Johnson, 100 de milioane de doze de la BioNTech – Pfizer, 180 de milioane de doze de la CureVac şi 80 de milioane de doze de la Moderna.
Câte doze de vaccinuri vor ajunge în România?
Conform datelor furnizare de Uniunea Europeană, toate tranşele de doze de vaccin vor fi distribuite în mod procentual fiecărui stat membru, în funcţie de procentul de populaţie, României revenindu-i 4,3%. Important este să se ajungă la o cifră de 60-70% de imunitate colectivă pentru a transforma acest fenomen pandemic într-unul controlabil, iar pentru a ajunge la un asemenea procent, trebuie vaccinate aproximativ 13 milioane de persoane în România.
Cum a menţionat şi preşedintele Klaus Iohannis, se preconizează că la începutul anului următor vor fi autorizate vaccinurile, iar România va începe campania de vaccinare imediat. Conform calendarului aflat în lucru, în etapa întâi, ce va avea loc în luna ianuarie, vor fi vaccinaţi lucrătorii din domeniile sănătăţii şi social, din sistemul public şi privat. In etapa a doua, va fi vaccinata populaţia la risc, adica adulţi cu vârsta peste 65 de ani si persoanele aflate în evidenţă cu boli cronice, indiferent de vârstă. De asemenea, vor fi vaccinati in aceasta etapa lucrătorii care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale, respectiv personalul cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi a autorităţii judecătoreşti si personalul din sectorul economic vital. In etapa a treia, care va avea loc undeva în primăvară, va fi vaccinată marea majoritate a populaţiei. Toate etapele si categoriile de populatie sunt detaliate in strategia nationala de vaccinare aprobata de CSAT.
Circulă, în special în mediul online, foarte multe teorii despre vaccinare, despre riscurile pe care aceasta le-ar presupune, despre reacţiile adverse pe care le-ar putea da vaccinurile. Cum îi liniştiţi pe români, cum îi veţi convinge că vaccinarea este soluţia ca să scăpăm de epidemia de COVID-19?
În concordanţă cu strategia europeană privind vaccinarea împotriva SARS-COV-2, comunicarea publică privind vaccinarea împotriva noului coronavirus va fi condusă urmând principiile transparenţei, onestităţii, comunicării corecte şi complete cu opinia publică. Potrivit strategiei europene, orice stat-membru, deci şi România, trebuie să asigure comunicarea completă a beneficiilor, riscurilor şi importanţei vaccinării împotriva SARS-COV-2.
Este foarte important ca românii să înţeleagă faptul că, în momentul în care un vaccin este aprobat de instituţiile de specialitate din Marea Britanie, Uniunea Europeană şi SUA, acest vaccin este sigur. Pentru a veni în sprijinul oamenilor, avem un grup de experţi în comunicare care vor defini comunicarea pentru fiecare tip de vaccin, iar aceste informaţii oficiale vor putea fi regăsite pe site-ul www.vaccinare-covid.gov.ro (site dinamic, video-uri, animaţii, infografice, top informaţii sigure, top informaţii înşelătoare, rubrica “Doza de claritate” care demontează profesionist, sobru, informaţiile înşelătoare, posibil dăunătoare, care circulă în spaţiul public), pe canalul de YouTube RO Vaccinare, precum şi pe reţele de social media, din dorinţa de a acoperi cât mai bine toate canalele de comunicare utilizate de românii de toate vârstele.
Situaţia de moment ne arată dorinţa crescută a personalului medical aflat în prima linie de luptă anti-COVID de a se vaccina, respectiv peste 80%. La Institutul Marius Nasta rata de solicitari este chiar de 95%.
Apariţia vaccinului este, fără îndoială, cea mai bună veste în contextul pandemiei, imunizarea colectivă a 60-70% din populaţia României fiind ceea ce ne va conduce către încheierea pandemiei, către recăpătarea dimensiunii normale a vieţii personale, profesionale şi sociale, fără anxietăţi şi restricţii. Sigur că întrebări, polemici sau ezitări vor apărea, însă am toată încrederea în determinarea colectivă a societăţii româneşti de a încheia acest capitol dureros, pentru care omenirea nu era pregătită, mai ales în plan emoţional.
Reafirm cu toată responsabilitatea şi convingerea faptul că siguranţa vaccinării are întâietate în faţa oricăror altor considerente. Rapiditatea cu care s-a descoperit acest vaccin şi rapiditatea cu care ne propunem să îl distribuim, pentru a reintra în normalitate, nu înseamnă nici un fel de rabat de la siguranţă şi de la calitate.
Aşadar, vaccinul este sigur, gratuit, iar vaccinarea este voluntară.
Se încarcă comentariile...
