Strategia Antidrog: seringi disponibile la automate şi teste antidrog la liber

Conducerea Agenţiei Naţionale Antidrog a anunţat miercuri că intenţionează să monteze automate cu seringi în zonele cu mulţi consumatori şi să faciliteze vânzarea de teste antidorg în farmacii. Aşa a anunţat chestorul Sorin Oprea, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA),

Sorin Oprea, a declarat marţi că noua strategie antidrog, care urmează să fie aprobată de Guvern, îşi propune să spargă anumite bariere şi să schimbe mentalităţi în ce priveşte consumul de droguri.

„Este nevoie de o regândire a abordării problematicii consumului de droguri. Vrem să găsim rezolvări pentru situaţiile nou apărute. Una ar fi automatele de seringi sau distribuirea lor prin farmacii. O seringă folosită de un consumator este dată apoi la alţi zece, iar transmiterea bolilor se face foarte rapid. Seringile pentru un consumator, pentru un an de zile, costă cam 100 de euro. Tratamentul pentru HIV costă 4.000 de euro. Deci trebuie să luăm nişte măsuri“, a mai spus directorul ANA.

El a mai precizat că „în străinătate, seringile noi oferite consumatorilor la automate pot fi luate în schimbul uneia folosite sau al unei sume modice“

Combaterea flagelului alb: teste anti-drog în farmacii

Directorul ANA a mai spus că este luată în calcul inclusiv posibilitatea ca în farmacii să se vândă teste antidrog, astfel încât părinţii să îşi poată testa copiii.

„E de preferat ca părinţii să poată cumpăra din farmacii teste-antidrog pentru a-şi putea testa copiii, atunci când ei consideră că sunt suspiciuni“, a precizat chestorul.

Sorin Oprea a precizat că aceste idei sunt doar concepte în noua Strategie Antidrog, dar vor putea fi puse în practică după ce Guvernul va adopta documentul finalizat încă din decembrie 2012.

238 de persoane care au murit de supradoză comemorate miercuri seară

Directorul ANA a mai spus că miercuri seară, începând cu ora 21.00, în zona Debarcader din Parcul Cişmigiu, vor fi comemorate 238 de persoane care au murit în urma supradozei, prin lansarea unor lampionae pe lac şi prin sensibilizarea opiniei publice privind riscul de deces ca urmare a consumului de droguri.

Autorităţile ridică din umeri: nu mai sunt bani pentru susţinerea programelor de schimb de seringi!

Aproximativ 100 de persoane au protestat pe 1 iulie 2013, în Piaţa Victoriei, din Capitală faţă de desfiinţarea programului de schimb de seringi, la care narcomanii nu vor mai avea acces din cauza lipsei fondurilor.

De asemenea, ONG-urile implicate în program au depus o petiţie la Ministerul Sănătăţii, astfel încât instituţia să finanţeze programele de reducere a riscurilor cauzate de consumul de droguri.

„Revendicarea noastră este finanţarea de către Ministerul Sănătăţii (MS)  a programelor de harm reduction. Cea mai rapidă cale de transmitere a HIV este stoparea programelor de acest gen“, a declarat Maria Georgescu, directorul Asociaţiei Române Anti Sida (ARAS).

Aceasta a adăugat că un serviciu de acest gen trebuie să fie public, el nu poate să trăiască din proiecte, care încep şi se termină.

„Ministerul Sănătăţii trebuie să ştie că schimbul de seringi este ca vaccinarea, dacă îi vei da o seringă sterilă consumatorului, el nu se va infecta. Prin urmare, Ministerul nu va avea costuri atât de mari cu tratamentul HIV sau hepatita C. Dacă schimbul de seringi costă 400 de euro pe an de persoană, tratamentul ajunge la 6.000 de euro pe an de persoană”, a declarat Maria Georgescu, directorul Agenţiei Română Anti-Sida.

În România, consumatorii de droguri sunt mai discriminaţi decât romii

„Foarte puţini din consumatorii de droguri au un loc de muncă. În România, ei sunt mai discriminaţi chiar şi decât rromii“, a declarat Mihail Carp, preşedintele Fundaţia Familie şi Ocrotirea Copilului (FOC.)

„La noi, banii pentru programul de schimb de seringi vin strict din donaţii. Pe de altă parte, România nu mai poate beneficia de finanţare de la Fondul Global, având în vedere că este un stat membru al Uniunii Europene, fondurile fiind direcţionate spre state sărace. Noi am avut întâlniri la Ministerul Sănătăţii, care a introdus o sumă în programul naţional de prevenţie, dar din câte am înţeles, banii respectivi sunt destinaţi echipamentelor sterile pentru a fi distribuite pe teren. Se pune mai mult accent pe prevenţie, prea puţini sunt cei dispuşi să lucreze direct cu consumatorii de droguri. În plus, o altă consecinţă a încetării programului e faptul că mulţi vor rămâne fără un loc de muncă”, a completat Simionov.

Rata de transmitere a infecţiei cu HIV va creşte

Totodată, reprezentanţii reţelei susţin că în condiţiile în care proporţia consumatorilor de droguri în rândul persoanelor nou diagnosticate a crescut în ultimii ani (de la 7% în 2007, la 31% în 2012), oprirea serviciilor de reducere a riscurilor va spori rata de transmitere a infecţiei cu HIV în rândul consumatorilor, dar şi în rândul restului populaţiei.

Spre exemplu, la 31 decembrie 2011, Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş înregistra 114 de noi cazuri HIV în rândul consumatorilor de droguri, o creştere de peste 10 ori faţă de 2010. Această creştere se explică prin scăderea impactului serviciilor specializate de prevenire HIV în rândul grupurilor la risc şi prin reorientarea consumatorilor de droguri injectabile de la heroină la substanţele noi cu proprietăţi psihoactive, cunoscute sub numele de „etnobotanice”. În numai trei ani, 1,9% dintre români încercaseră cel puţin o dată în viaţă aceste produse.

„Creşterea explozivă a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (etnobotanice) este în mare parte rezultatul lipsei de voinţă politică a nivelul autorităţilor centrale şi locale în finanţarea şi susţinerea programelor de prevenire şi reducere a riscurilor asociate consumului de droguri”, spun specialiştii RHRN.

Costul tratamentului HIV pentru o persoană se ridică la 500 euro pe lună

Dacă în restul ţării au fost înregistrate numeroase urgenţe medicale, în Bucureşti situaţia a scăpat de sub control în momentul în care noile substanţe au început sa fie injectate: conform studiilor, rata de injectare a crescut de la 3 la 5-10 injectări pe zi. Lipsite de fonduri, programele de schimb de seringi au distribuit doar 900.000 de seringi în 2011 faţă de aproape 1,7 milioane seringi în 2009.

Conform raportului lansat cu ocazia Zilei Mondiale Antidrog costul tratamentului HIV pentru o persoană se ridică la aproximativ 500 euro pe lună în timp ce costul distribuirii de seringi de unică folosinţă este de 450 euro pe an.