Statul, vinovat pentru poluarea Băii Mari

Doi băimăreni au învins România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în procesul pe care l-au deschis Vasile Tătar şi fiul acestuia, Paul, în urmă cu 9 ani.

Reclamanţii au primit decizia aseară, pe fax. Magistraţii europeni au considerat că băimărenilor le-a fost încălcat dreptul la un mediu sănătos, potrivit Articolului 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Judecătorii de la CEDO au menţionat în sentinţă că autorităţile române s-au făcut vinovate pentru amplasarea unor blocuri de locuinţe în vecinătatea uzinei SC Transgold, fostă „Aurul”. Familia Tătar a fost nevoită să traiască în mediu toxic, pentru că are domiciliul pe strada Dragoş Vodă din Baia Mare, în imediata vecinătate a uzinei. De asemenea, statul român a fost găsit vinovat pentru faptul că nu a evaluat riscurile la care au fost supuşi cei doi (ca şi alte câteva sute de locuitori din zonă) în momentul în care s-au eliberat autorizaţiile de funcţionare pentru uzina „Aurul”, care prelucra cu cianuri minereul.

Fără despăgubiri

CEDO a stabilit ca reclamanţii să primească peste 6.000 de euro, reprezentând cheltuielile de judecată, fără să acorde despăgubiri. Omul a cerut închiderea societăţii Transgold, pentru a se opri poluarea, însă uzina a fost închisă, între timp, din alte motive. El nu a cerut alte despăgubiri.

Vasile Gheorghe Tătar, în vârstă de 60 de ani, şi fiul său, Paul, de 28 de ani, au fost reprezentanţi în instanţă de către Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România - Comitetul Helsinki şi de o echipă de avocaţi internaţionali ai firmei „Latham & Watkins”, conduşi de Stephen Fietta, care este partener în cadrul Departamentului de Drept Internaţional al biroului „Latham & Watkins” din Londra.

Primul proces câştigat pe mediu

Este prima condamnare a României într-un dosar de mediu judecat la CEDO. Vasile Tătar a ajuns la instanţa europeană după ce a epuizat toate căile legale din România. „Abia în 2000 am ajuns la CEDO, pentru că nu am mai avut de ales. Nu puteam sta impasibil la indiferenţa cu care ne tratau autorităţile române”, mărturiseşte Vasile Tătar.

În sprijinul acuzelor pe care le-a adus poluatorilor, Vasile Tătar a prezentat 15 certificate medicale ale tinerilor din cartierul unde locuieşte, situat în apropierea uzinei „Aurul”. „Prin certificate am dovedit că a crescut de patru ori numărul bolnavilor de astm bronşic, inclusiv al fiului meu, de trei ori numărul de cardiaci şi tot de atâtea ori numărul afecţiunilor oncologice”, a adăugat băimăreanul.

Coincidenţă stranie

Condamnarea României şi, indirect, a societăţii „Aurul” din Baia Mare, care se numeşte actualmente SC Romaltyn SA, coincide straniu cu evenimentele din ianuarie 2000. În 30 ianuarie se împlinesc nouă ani de la producerea tragicului accident ecologic, când 100.000 de metri cubi de steril cu cianuri s-au scurs din iazul de decantare de la Bozânta în Săsar şi de acolo în Someş, Tisa şi apoi în Dunăre.