Sondaj. Cum privesc românii conflictul din Iran: câți sunt de acord ca avioanele SUA să folosească bazele din România

Un sondaj de opinie realizat în perioada 7-10 aprilie de Avangarde conturează o imagine complexă a modului în care românii percep conflictul din Iran și implicațiile acestuia pentru România.

Bombardamente în Teheren, Iran FOTO AFP

Cel mai recent sondaj privind modul în care percep românii conflictul din Iran indică o combinație de susținere pentru decizia autorităților de a permite SUA să folosească bazele militare din România, îngrijorare față de evoluțiile economice și o doză semnificativă de neîncredere în informațiile disponibile.

Rezultatele cercetării sugerează că opinia publică nu este polarizată într-o singură direcție, ci mai degrabă împărțită între mai multe tipuri de reacții. Astfel, pe de o parte, există o majoritate care validează anumite decizii de politică externă și de securitate, inclusiv cooperarea cu partenerii strategici, dar, pe de altă parte, această susținere este însoțită de rezerve și temeri, în special în ceea ce privește impactul indirect al războiului din Orientul Mijlociu asupra vieții de zi cu zi.

În centrul acestor îngrijorări se află efectele asupra economiei, în special creșterea prețurilor la energie și combustibili şi perturbarea schimburilor comerciale.

În același timp, o parte importantă a populației semnalează dificultăți în a evalua corect situația, invocând lipsa de încredere în informațiile disponibile sau faptul că acestea sunt truncheate, incomplete.

Sprijin majoritar pentru decizia privind SUA

Una dintre întrebările centrale ale sondajului a vizat decizia României de a permite avioanelor de realimentare ale Statelor Unite să utilizeze bazele militare de pe teritoriul național.

În acest caz, 53% dintre respondenți consideră că această decizie a fost corectă, în timp ce 35% o văd ca fiind greșită, iar 12% nu au o opinie.

Sursă grafic: Avangarde

Diferențele pe nivel de educație indică o tendință ușor descrescătoare a susținerii pe măsură ce crește nivelul de instruire. Astfel, procentul celor care consideră decizia corectă este de 58% în rândul persoanelor cu un nivel de educație sub liceu, 54% în rândul celor cu studii medii și 50% în rândul persoanelor cu studii superioare.

Sursă grafic: Avangarde

În același timp, ponderea celor care consideră decizia greșită crește odată cu nivelul de educație, ajungând la 38% în rândul persoanelor cu studii superioare, comparativ cu 33% în rândul celor cu studii medii și 30% în cazul celor cu un nivel de educație mai scăzut.

Datele arată că decizia este susținută în toate categoriile, însă sprijinul este mai pronunțat în rândul persoanelor cu nivel de educație mai redus, în timp ce opiniile devin mai împărțite în rândul celor cu studii superioare.

Teama de efectele economice 

Întrebați cum percep evoluția conflictului din Iran și efectele sale asupra României, cei mai mulți români indică impactul economic drept principala preocupare.

Astfel, 40% cred că situația va influența prețurile la energie și comerțul, în timp ce 16% se declară foarte îngrijorați și consideră că România ar trebui să acționeze rapid pentru a se proteja.

În același timp, 21% dintre respondenți spun că nu au încredere în informațiile disponibile, ceea ce indică o problemă de comunicare publică, iar 9% consideră că România nu va fi afectată direct de conflic şi 14% nu au răspuns.

Analiza pe categorii de educație arată că persoanele cu studii superioare sunt mai predispuse să identifice impactul economic și necesitatea informării, în timp ce nivelurile mai scăzute de educație sunt asociate cu o neîncredere mai ridicată sau cu lipsa unei opinii clare.

Coordonarea României cu UE

Opiniile românilor sunt fragmentate şi atunci când vine vorba despre modul în care România își coordonează poziția în cadrul Uniunii Europene în contextul acestui conflict.

Doar 21% dintre respondenți consideră că poziția este clară și coerentă, în timp ce 24% cred că aceasta nu este bine aliniată cu interesele naționale.

Alți 22% percep o diferență între deciziile luate la nivel european și așteptările populației din România, iar un procent similar declară că nu au suficiente informații pentru a formula o opinie.

Preferință clară pentru diplomație

În ceea ce privește direcția pe care ar trebui să o urmeze România, sondajul indică o preferință clară pentru soluții diplomatice.

47% dintre respondenți se declară de acord sau total de acord cu ideea că România ar trebui să se axeze pe diplomație, cooperare internațională și respectarea dreptului internațional.

Proporția celor care resping această abordare este relativ redusă (dezacord – 10% şi total dezacord – 8%), în timp ce restul respondenților adoptă o poziție neutră sau nu își exprimă o opinie (11%).

Rezerve față de sprijin necondiționat pentru SUA

În contrast cu sprijinul pentru diplomație, ideea unei alinieri necondiționate la politica Statelor Unite nu beneficiază de același nivel de susținere.

Doar 24% dintre români sunt de acord ca România să urmeze poziția SUA indiferent de opiniile altor state europene (total de acord – 5% şi de acord – 24%, în timp ce aproximativ 35% se opun acestei idei (dezacord – 27% şi total dezacord – 8%).

Sursă grafic: Avangarde

Luând în considerare aceste date, un procent important, adică 11%,  rămâne neutru, ceea ce sugerează o lipsă de consens în societate pe această temă.

Așteptări privind impactul economic

Îngrijorările legate de economie sunt confirmate și de răspunsurile privind impactul concret al conflictului.

43% dintre respondenți se așteaptă la efecte semnificative asupra economiei, în special în domenii precum energia, comerțul și prețurile, în timp ce alți 29% consideră că impactul este posibil, dar că România gestionează situația cu prudență.

Doar 5% cred că nu vor exista consecințe majore, în timp ce 23% nu au o opinie clară.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 850 de persoane adulte, neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național, şi au fost au fost ponderate în funcție de gen și nivel de educație. Interviurile au fost efectuate telefonic (metoda CATI), iar marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%, precizează Avangarde.