Sindromul post-COVID atacă pacienţii care au avut forme uşoare

0
0
Oxigen

Conform ultimelor studii realizate la nivel internaţional, dar şi aşa cum susţin medicii de specialitate care tratează bolnavii, sindromul cunoscut ca long COVID sau post-COVID este prezent într-un procent surprinzător de mare la pacienţii care au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 şi au avut forme uşoare ale bolii.

Managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, spune că de obicei sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care nu au avut nevoie de spitalizare, mulţi dintre aceştia acuzând acum tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate. „Este surprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare de COVID. Mă refer aici la persoane tinere, persoane care nu au necesitat tratament antiviral sau internare în spital în timpul perioadei de boală, dar care la o perioadă de trei luni, şase luni se prezintă la medicul pneumolog acuzând o simptomatologie nu neapărat brutală, ci supărătoare: tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate. (...) Sunt destul de frecvente (cazurile - n.red.). Aş spune că jumătate din pacienţii care se prezintă pentru evaluare post-COVID au acest tip de afectare”, a afirmat, miercuri, medicul.

Afectare pulmonară asemănătoare celei a fumătorilor

Beatrice Mahler a spus că afectarea pulmonară a acestor pacienţi este asemănătoare cu cea a persoanelor care au mai mult de 20 de ani de fumat, arată agerpres.ro. „Examinarea pe care o facem în laboratoarele funcţionale evidenţiază o modificare o funcţiei pulmonare care se produce la nivelul săculeţilor de aer, la nivelul alveolelor, probabil prin mecanism imun specific infecţiei SARS-CoV-2. Pentru a înţelege lucrurile, aş compara cu persoanele care fumează. Pentru că aceeaşi afectare la nivelul săculeţilor o găsim la pacienţii care au mai mult de 20 de ani de fumat. Surprinzătoare pentru mine, cel puţin, şi surprinzătoare în condiţiile în care am avut pacienţi care nu au avut un singur episod de infecţie, ci mai multe episoade, este adevărat, toate uşoare, dar la care funcţia pulmonară la acest nivel este important afectată”, a explicat managerul.

Este o boală nouă despre care ştim foarte puţine şi pe care o tratăm cu metodele pe care le avem până acum la dispoziţie Beatrice Mahler managerul Institutului „Marius Nasta“

Potrivit medicului, o mare parte dintre cei care se prezintă şi au această afectare post-COVID recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet. „O mare parte recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet. Simptomatologia se ameliorează, însă tratamentul pe care îl avem în acest moment disponibil este un tratament nespecific, pentru că este o boală nouă despre care ştim foarte puţine şi pe care o tratăm cu metodele pe care le avem până acum la dispoziţie. Adică, de multe ori, corticoterapie, kinetoterapie respiratorie, mai puţin terapie bronhodilatoare, pentru că sprayurile inhalatorii pe care le administrăm pacienţilor cu BPOC şi astm nu ajung la acest nivel pentru a produce efect”, a arătat Beatrice Mahler.

62 de simptome

Impactul sindromului post-COVID asupra celor care, iniţial, au trecut prin SARS-CoV-2 fără prea mari probleme pare să fie probat şi de un studiu publicat miercuri de prestigioasa publicaţie britanică de specialitate The BMJ (The British Medical Journal). Cercetarea a avut în atenţie datele medicale a 2,4 milioane de britanici. 486.149 dintre aceştia au trecut prin SARS-CoV-2, dar cu forme uşoare, iar restul nu s-au infectat cu noul coronavirus. Cei care în trecut au fost testaţi pozitiv au prezentat unul dintre cele 62 de simptome mai frecvent înregistrate la acest tip de pacienţi la cel mult 12 săptămâni după infectarea iniţială cu SARS-CoV-2. Este vorba de dificultăţi de respiraţie, tuse, căderea părului, strănut repetat, dar şi de probleme de ejaculare sau de reducerea libidoului. 

Shamil Haroon, profesor asociat în sănătate publică la Universitatea din Birmingham şi autor principal al studiului, a declarat că unele dintre aceste simptome nici măcar nu pot fi explicate cu exactitate din punct de vedere al mecanismului de apariţie. „Această cercetare validează ceea ce pacienţii le-au spus clinicienilor şi factorilor de decizie de-a lungul pandemiei, că simptomele post-COVID sunt extrem de vaste şi nu pot fi pe deplin explicate de alţi factori, cum ar fi stilul de viaţă sau comorbidităţile”, a explicat expertul.

În Bucureşti, rata de incidenţă este de 7,76 la mie

Ministerul Sănătăţii (MS) a anunţat, joi, că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.339 de cazuri noi de COVID-19 şi că în intervalul respectiv s-au înregistrat 12 decese. În Bucureşti au fost raportate 2.569 de cazuri noi, în Cluj - 619, în Constanţa - 460, în Timiş - 420, în Braşov - 392, în Prahova - 376, în Iaşi - 328, în Sibiu - 325, în Dolj - 320, în Ilfov - 311, în Bihor - 248, în Mureş - 228, în Galaţi - 226, în Maramureş - 211, în timp ce restul judeţelor au anunţat sub 200 de cazuri noi fiecare.

În Bucureşti se înregistra joi cea mai mare rată de incidenţă a infectărilor la mia de locuitori (7,76),  iar locurile următoare erau ocupate de Cluj (6,19), Ilfov (5,49), Constanţa (4,94) şi Braşov (4,71).

În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 era de 3.709, cu 138 mai multe faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI erau internate 253 de persoane, cu 20 mai multe faţă de ziua anterioară. Din cei 253 de pacienţi internaţi la ATI, 214 erau nevaccinaţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 611 sunt minori, 607 fiind internaţi în secţii, cu 13 mai mulţi faţă de ziua anterioară, şi 4 la ATI, cu 2 mai puţin decât în ziua anterioară.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite