"Scopul educativ nu e atins prin sedinte si critici, ci prin satira si ironie"

- e de parere Florian Pittis

- Radio Romania Tineret a implinit, zilele acestea, 29 de ani. Multi inainte! E mai batran decat ascultatorii sai? - Dupa ultima analiza, majoritatea ascultatorilor au varste cuprinse intre 15 si 35 de ani, suntem cu media de varsta cea mai scazuta. Nu ne-am propus asta, am mostenit un post de radio bine structurat, care a pornit cu dreptul datorita echipei din 1973. Aura postului a ramas in continuare. Ne-am tot plans ca nu avem frecventa vest, dar se pare ca a fost in avantajul nostru. Parintii ascultau in banda est, iar copiii au "mostenit" frecventa. - Balzac avea o parere foarte buna despre femeia la 30 de ani. Radioul, la varsta asta, cum e? - Sansa cea mare este ca, dupa ideea mea, incercam sa existe o placa turnanta, de practica postuniversitara. Redactia tineret-copii a fost infiintata acum un an si doua luni si se va organiza concurs pentru echipa. Putem angaja oameni cu limita de varsta 30 de ani. Care vor fi gata pregatiti, antrenati pentru a-i schimba pe cei care ies la pensie. Avem studenti la jurnalistica, fac practica, vin cu idei, fac reportaje. Noi nu lucram la comanda. Romania Actualitati este obligat sa fie Monitorul Oficial al tarii, e strict necesar sa prezinte activitatea guvernului, a presedintelui, a partidelor de opozitie. Noi nu concuram cu asta, prezentam viata asa cum o descopera tinerii. Dam mai putin lectii; prefer un tanar indragostit de muzica, nu unul care da lectii despre. E mult mai adevarat sa tratezi lucrurile in forma asta. - E radioul atat de captivant incat sa suplineasca lipsa teatrului? - Din punct de vedere actoricesc nu, din punct de vedere regizoral, da. Vreau sa fac lucruri superbe, roz precum speranta, care i-a tinut in viata si pe detinutii de la Auschwitz. "Omul de geniu nu e numai cel care are idei de geniu, ci le si materializeaza", spunea Goethe. Eliminand cuvantul "geniu", incerc sa fac acelasi lucru, ca om normal. Am o multime de proiecte. As putea vorbi de proiectul fascinant de schimbare totala a Radio Tineret, dar nu indraznesc, pentru ca radiourile comerciale, care se misca mult mai repede, ar putea sa fure ideea. Dar am multe de facut. - Nu sunteti ispitit sa va intoarceti pe scena? - Nevoia mea interioara de teatru exista si chiar m-a speriat si pe mine. Saptamana trecuta am fost la lansarea unei carti de poezie, unde am fost rugat sa recit niste versuri. M-am speriat de tot ce-mi trecea prin cap si ce-mi iesea pe gura cand rosteam versurile acelea. A fost un moment de gratie, un semnal: "Mai Pittis, ia du-te tu inapoi pe scena!". - Mai credeti in rolul educativ al spectacolului? Acum cativa ani, plecand de la show-ul dumneavoastra "Cantec despre mine insumi", pustii se apucau de citit Walt Whitman si de ascultat Beatles... - Cred in acest rol, dar nu explicit si evident. Sunt pentru forma asta de arta, ca provocare. Este si motivul pentru care am acceptat sa vin la Radio 3, pentru ca lumea sa invete din discutii, dupa care sa se indrepte spre Romania Cultural sau Muzical. Am crezut intotdeauna ca scopul educativ nu e atins prin sedinte, prin critici, ci prin satira si ironie. - Ce-au invatat ascultatorii in 12 ani de democratie? - Ca democratia e echivalenta muncii lui Sisif: nu se termina niciodata invatarea ei si mereu trebuie s-o luam de la capat. - Din punct de vedere muzical, ce au inteles romanii? - La fel cum, dupa un potop, apele se tulbura si ies in evidenta toate gunoaiele, tot malul, tot asa s-a intamplat si dupa decembrie '89, in domeniul muzical. S-a facut un salt mult prea brusc de la ceea ce era mediatizat inainte si ce este acum. Nenorocirea e ca majoritatea posturilor comerciale nu au difuzat formatiile interzise atunci: Beatles sau Rolling Stones. Au trecut cu toate bagajele in tabara MTV, nestiind melodia trupei Dire Straits, "Money For Nothing". A urmat o perioada strict necesara, de muzica de suflet, in care blues-ul a iesit in prim-plan, o perioada echivalenta rock'n roll-ului, de negare a limbajului. Dar textele umoristice de atunci sunt astazi, chipurile, serioase, care fac bani. Dar iata ca, fie si in aceste conditii, s-au umplut doua Sali ale Palatului, la spectacolele lui Banica jr. Si am ramas uimit cand am vazut cati tineri se aduna martea, la Club A, la "Rock sub secera si ciocan", sau cum au stat in picioare la lansarea unei carti de poezie. Tinerii de astazi nu sunt toti asa cum incearca, in mare masura, mass-media sa ni-i descrie. - Tinerii nostri sunt buni, printre altele, si la muzica. Si-atunci, cum comentati rezultatul de la Eurovision? - N-am atat timp la dispozitie sa ma uit si la emisiuni care nu ma intereseaza. Uitati-va singuri si vedeti pe ce canale - inclusiv muzicale - vedeti Eurovision sau stiri despre. E acel domeniu al "muzicii degeaba". Prefer sa vad a nu stiu cata oara serialul "M.A.S.H." sau, poftim, chiar "Desperado", cu Antonio Banderas. America nu l-ar fi trimis niciodata pe Frank Sinatra la un asemenea festival. Eu nu tratez arta ca pe un concurs, Festivalul de la Woodstock a fost un fenomen natural. Nu poti cuantifica gustul, cum hotarasti cine castiga, cel care canta mai multe note, cel care tipa mai tare? Doua mere si cu doua pere fac, vorba lui Nichita, doua mere si cu doua pere. - Sunteti un om foarte ocupat. De curand ati ajuns si pe la Parlament. V-au chemat sa va ceara vreo consultatie? - Nu, a venit la radio o invitatie pentru dezbateri pe marginea legii prostitutiei. Legea e necesara, dar am unele obiectii cu privire la text. Pana si la denumirea de "Eros locuri". Eros are legatura cu dragostea de inima, localurile astea ar trebui sa se numeasca "Venerus loc". Apoi, se spune ca prostitutia este intretinerea de raporturi sexuale contra cost. Cum rezolvi, atunci, chestiunea spectacolelor care includ scene de sex? Sau ce faci cu indivizii de pe Internet? Au fost amendati doar pentru programe fara licenta. - Intelectualii prefera sa amendeze, de pe margine, deciziile politicienilor. Nu credeti ca ati fi fost mai util implicandu-va in politica, actionand intr-o comisie parlamentara pentru cultura? - As fi, pentru ei, foarte incomod. Mi-am dorit dintotdeauna sa fiu un om liber. M-am inscris, cu de la mine putere, in partidul John Lennon - Bob Dylan, al celor care vor sa se cunoasca pe ei insisi. Daca, Doamne fereste, as face parte dintr-un partid, as vota in conformitate cu constiinta mea, ceea ce ar deranja pe foarte multi. Cat despre intelectuali, de obicei, revolutia e pusa la cale de un grup de indivizi care considera ca societatea ii ingradeste. Pun la cale schimbarea acestei stari de lucruri. Si reusesc. Pentru o societate noua, trebuie sa se creeze un om nou. La hippies, a fost invers: cunoaste-te, schimba-te pe tine si apoi societatea. Utopic, bineinteles. Pentru ca exista atatia oameni care se simt foarte bine in postura lor de carne de tun. Dar acestia nu sunt intelectualii. - A ramas un mister motivul despartirii de Pasarea Colibri. Exista vreo sansa sa mai colaborati? - Habar n-am. In ceea ce priveste motivul, nu pot spune exact care e acesta. Dar e acelasi pentru care n-am mai colaborat cu Bocanet, Anda Calugareanu si Dan Tufaru, sau pentru care am parasit Cenaclul Flacara: nu m-am mai simtit bine. Nefiind angajat acolo, am putut pleca oricand. Important e sa ai taria de a lua lucrurile de la inceput. Daca te iubeste Dumnezeu, apare imediat altceva. - Pentru ce ati fi dispus sa o luati acum de la capat? - Pentru acelasi lucru pentru care o iau de la zero in fiecare dimineata: in mine exista bine infipta ideea "stiu ca nu stiu nimic, dar vreau sa aflu". Ia sa vedem, mai pot? Daca imi ia Dumnezeu si asta, si asta, mai pot? Nu ne dorim toti sa fim oamenii Renasterii? Un singur lucru sa nu-mi cereti: sa spal vase. Daca stiam sa spal vase, poate mi-ar fi trecut prin cap sa raman in strainatate. - Ar fi fost o grea pierdere, altundeva nu l-ati mai fi gasit pe Caragiale in fiecare om de pe strada. Aici, avem chiar si Anul Caragiale, care e sarbatorit cum se cuvine si la Radio Romania Tineret. - In fiecare zi avem replica, dialogul sau citatul zilei din Caragiale. Reactiile ascultatorilor au fost pozitive, Caragiale e foarte radiofonic. Si am vrut sa nu se mai intample ca anul trecut cand, la incheierea Anului Eminescu, reporterii nostri au luat interviuri pe strada. Existau inca tineri care nu stiau cine a scris "Somnoroase pasarele". Acum, dupa fiecare buletin de stiri, Radio 3 difuzeaza aceste pastile, luate din inregistrarile radio, cu marii actori. Ii datoram asta lui Caragiale, care a radiografiat atat de bine lumea noastra. Daca se intampla ceva in societate si nu exista in Caragiale, in mod sigur nu e lucru romanesc.