Rugăciune pentru Oceanul Arctic

Începând de astăzi, ziarul "Adevărul" vă prezintă în serial jurnalul călătoriei la Polul Nord a Principelui Radu La invitaţia Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul ecumenic,

Începând de astăzi, ziarul "Adevărul" vă prezintă în serial jurnalul călătoriei la Polul Nord a Principelui Radu

La invitaţia Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul ecumenic, am început ieri o vizită de şapte zile la Polul Nord, în cadrul celui de-al VII-lea simpozion "Ştiinţă, religie, mediu înconjurător", desfăşurat în acest an în Groenlanda, cu tema "Oceanul Arctic, oglindă a vieţii".

El reuneşte lideri religioşi, oameni de ştiinţă şi lideri politici din întreaga lume, veniţi să se roage şi să deschidă omenirii ochii asupra pericolului dezgheţurilor polare.

Simpozionul este plasat sub înaltul patronaj al Patriarhului ecumenic, al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi al fostului secretar general ONU, Kofi Annan.

Prima zi a simpozionului, vineri, 7 septembrie, a început cu o "rugăciune în tăcere" care a reunit catolici, ortodocşi şi protestanţi, alături de musulmani şiiţi, sunniţi, wahabi şi ismaili, evrei, budişti, hinduşi, taoişti, Shinto, precum şi credincioşi Inuit şi Saami, reprezentând credinţa din Cercul Arctic. Câte un copil de pe fiecare continent a participat la rugăciune, ca un simbol al faptului că viitorul lor este în joc.

Simpozionul are ca motto o reflexie a sfântului Maxim Confesorul, călugar şi teolog născut în anul 580 e.n.: "S-a văzut bine că noi nu ar trebui să luptăm împotriva lumii naturale, care este creată de Dumnezeu, ci împotriva mişcărilor şi energiilor puterilor esenţiale din noi care sunt dezordonate, ne-naturale şi ostile lumii naturale"

Strigătul Polurilor

Datorită fragilităţii ecosistemelor, ambele Poluri trag un semnal de alarmă, fiindcă în zona Polurilor Nord şi Sud se văd consecinţele dezastrelor pe care omenirea le-a produs în zona tropicală şi temperată.

În Nord, însă, marea îngheţată este foarte fragilă, explorările petroliere au fost o brutală intervenţie în ecosistem şi nu există un tratat internaţional care să protejeze şi să ofere o măsură de protecţie pentru Antarctica, în sud.

77% din apa curată a lumii este "încuiată" în gheaţa polară, iar în ultimii zece ani apa care a curs de la Pol în Oceanul Arctic a crescut dramatic.

Dacă urmarea, în mările lumii, va fi creşterea nivelului apei cu şapte metri, aceasta va avea consecinţe devastatoare în Bangladesh, Egipt, Vietnam, Olanda şi o parte din Statele Unite. Shanghai şi New York ar suferi efecte dincolo de imaginaţie.

Vineri seara, la îmbarcarea pe vasul Fram, locul de desfăşurare al simpozionului, m-am întâlnit cu dna Massoumeth Ebtekar, profesor de imunologie la Universitatea din Teheran, care a fost prima femeie vicepreşedinte a Republicii Islamice a Iranului. De asemenea, am discutat cu profesorul Jinwol Young Ho Lee, călugar budist, director al Institutului de Cultură Budistă şi Afaceri Sociale din Gyeongju, capitala veche de o mie de ani a Coreei (Silla).

"Rugăciune în tăcere"

La eveniment participă oameni de ştiinţă de primă mărime, specialişti în Oceanul Arctic. După "rugăciunea în tăcere", ziua întâia a simpozionului a continuat cu prima întâlnire în plen, care a analizat "Povestea Groenlandei", semnificaţia ei în mediul înconjurător global, adaptarea şi supravieţuirea ei şi "O planetă suferindă" care a adus în discuţie biosfera, ce se întâmplă Pământului şi de ce.

Au luat cuvântul Patriarhul Bartolomeu, primarul oraşului Ilulissat, profesorul Minik Rosing, geolog din Danemarca, Aqqaluk Lynge, politician şi scriitor groenlandez, Svend Auken, ministrul mediului din Groenlanda, Eminenţa Sa Mitropolitul Ion de Pergamon, Dr. Antonio Nobre, profesorul Victor Gorshkov şi profesoara Anastassia Makarieva, profesori de fizică nucleară la Sankt Petersburg. În fiecare zi a simpozionului, vasul Fram va merge pe coasta de vest a Groenlandei, oprindu-se în micile comunităţi urbane şi oferind un nepreţuit schimb de idei între savanţii lumii şi localnici.