Românii îşi pot face investigaţii la privat pe banii statului

Pacienţii pot face analize la privat pe banii statului

Noua legislaţie intrată în vigoare de la 1 iunie prevede ca pacienţii care aleg să se trateze în privat să o poată face pe banii Casei de Asigurări de Sănătate, iar tarifele pentru cazarea în aceste spitale să fie identice cu cele pentru o rezervă de lux de la spitalele publice.

Pacienţilor români care vor să se trateze în sistemul privat li se vor deconta tratamentele şi intervenţiile chirurgicale. 

Asta pentru că noua legislaţie, intrată în vigoare la începutul lunii, le interzice operatorilor privaţi care decid să intre în relaţie contractuală cu casele de sănătate să impună tarife peste cele stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru spitalele publice. Ba mai mult, atât unităţile medicale private, cât şi cele de stat nu vor mai putea percepe mai mult de 300 de lei pentru cazarea în regim hotelier. 

Măsura, agreată de pacienţi, este contestată de reprezentanţii operatorilor privaţi care arată că unele spitale private ar putea decide să nu mai încheie deloc contract cu casele de sănătate. 

„Din punctul de vedere al pacientului este foarte bine că nu va trebui să plătească în plus. Diferenţa de plată o achităm din buzunar. Este, însă, o situaţie cu dus şi întors pentru că furnizorii ar putea refuza să intre în relaţie contractuală cu casele de sănătate şi atunci tot asiguraţii ar avea de suferit. În sistemul public nu există întotdeauna aparatura din sistemul privat, în plus sunt şi listele de aşteptare pentru diverse investigaţii. Mai repede ajungi în privat“, a declarat Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC). 

Gănescu arată că cei mai mulţi pacienţi nu şi-ar permite să se trateze în sistem privat dacă ar fi nevoiţi să achite suma integrală a tratamentelor sau a intervenţiilor chirurgicale. „În condiţiile în care ai de aşteptat şi 30 de zile pentru un RMN în sistemul de stat, preferi să scoţi bani din buzunar şi să mergi la privat. Momentan, avantajul că s-a redus acest tarif este al nostru, dar trebuie să vedem ce efecte vor exista pe termen lung“, a mai spus reprezentantul pacienţilor. 

Nu vor mai încheia contract cu CNAS

Doctorul Nicolae Marcu, directorul general al unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale din România, susţine că statul a limitat şi taxa hotelieră care înainte era nelimitată. 

„Practic, până acum, aici puteau fi incluse costurile suplimentare. Statul nu-i poate impune niciunui hotel din lume un anumit tarif, la fel e şi la furnizorii de servicii medicali. Deja există operatori privaţi care şi-au exprimat intenţia de a nu încheia contracte cu casele de sănătate. Este un moment dificil, probabil că fiecare spital privat va lua propria decizie. Statul nu va putea compensa tehnologia din privat şi nici medicii de aici, iar pacienţii care sunt hotărâţi să se trateze în privat vor plăti atâta timp cât taxele nu sunt aberante“, a completat medicul Nicolae Marcu. 

O piaţă de jumătate de milion de euro

La nivelul anului 2013, piaţa serviciilor medicale private era evaluată la o jumătate de milion de euro. În plus, la ora actuală 500 de unităţi în care se efectuează servicii spitaliceşti se află în contract cu CNAS.

„Obiectul contractului cu Casa atât pentru spitalele publice, cât şi pentru cele private îl reprezintă acordarea serviciilor în condiţiile de preţ stabilite prin contract. Astfel, tarifele care se decontează în spitalele publice sunt aceleaşi ca tarifele din spitalele private. De asemenea, s-a stabilit o cheltuială maximală hotelieră de 300 de lei care se poate lua atât în public, cât şi în privat“, a declarat Radu Ţibichi, preşedintele CNAS. 

Banii, redirecţionaţi către spitalele de stat

Motivul pentru care s-a luat această hotărâre, a punctat oficialul, îl reprezintă faptul că de foarte multe ori cheltuiala hotelieră depăşea posibilităţile, în ea fiind incluse toate celelalte cheltuieli cu serviciile medicale, lucru ce trebuia reglementat. Totuşi, Ţibichi a admis că există posibilitatea ca unele spitale să nu fie dispuse să lucreze la preţurile stabilite de autorităţi. 

„În astfel de situaţii, bugetul se redirecţionează către ceilalţi furnizori. Cine este interesat de contractul cu CNAS va trebui să respecte condiţiile din respectivul contract. Dacă nu va dori, atunci banii care erau alocaţi spitalelor private vor fi redistribuiţi spitalelor publice şi astfel vom echilibra oferta de servicii medicale“, a adăugat şeful CNAS.

În pericol şi în 2013

În 2013, fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, intenţiona să sisteze finanţarea din bani publici a spitalelor private şi să mărească bugetul alocat unităţilor de stat cu 10%. Decizia nu a fost privită cu ochi buni nici de operatorii privaţi şi nici de pacienţi, astfel că ea nu a fost pusă în aplicare.

Clinicile private, magnet pentru pacienţii români 

Piaţa serviciilor medicale private din Bucureşti şi din provincie este în creştere, potrivit unui studiu realizat de Medibus. Astfel, în doar patru ani de zile, numărul românilor care au apelat la serviciile medicale private a crescut de la 57%, în 2009, la peste 80%, în 2013. 

Printre motivele pentru care asiguraţii preferă clinicile private se numără în primul rând expansiunea continuă a acestora, profesionalismul şi amabilitatea personalului şi dotările superioare, notează specialiştii. De asemenea, oamenii aleg sistemul medical privat în detrimentul sistemului public şi din cauza dificultăţilor financiare şi starea precară a unităţilor spitaliceşti publice.

Potrivit studiului, o treime dintre respondenţii din Bucureşti (31,8%) au apelat la o clinică medicală privată, în timp ce 27,7% din persoanele din provincie intervievate au declarat că au mers atât la o clinică medicală, cât şi la un cabinet medical sau la un laborator privat de analize.

În acest context, piaţa serviciilor medicale private a cunoscut o creştere constantă de-a lungul anilor ajungând în 2013 în jurul valorii de 131 milioane euro în Bucureşti (81 milioane euro în 2009) şi la aproximativ 176 milioane euro în provincie (de la 105 milioane euro în 2009).

Citiţi şi:

Listele de aşteptare din policlinici şi din spitale, oficiale începând de luni. Biletele de trimitere sunt valabile şi 90 de zile

Listele de aşteptare de la nivelul policlinicilor şi ambulatoriilor sunt oficiale, începând de luni. Mai exact, pacienţii vor fi nevoiţi să aştepte perioade mai lungi pentru a putea fi consultaţi de specialişti, vizate fiind în special oraşele mici, cu deficit de doctori, potrivit autorităţilor. De altfel, biletele de trimitere de la medicii de familie, care primesc mai multe responsabilităţi, vor fi valabile chiar şi 90 de zile.