Romania - prima tara care semneaza cu SUA pentru scoaterea soldatilor americani de sub incidenta CPI

Statele din Uniunea Europeana si celelalte candidate la UE au refuzat pana acum acest tip de tratat propus de Casa Alba

Romania a devenit, ieri, prima tara care a acceptat cererea Statelor Unite de a incheia un tratat bilateral pentru scoaterea militarilor americani, aflati pe teritoriul sau, de sub jurisdictia nou infiintatei Curti Penale Internationale (CPI). John Bolton, subsecretar de stat pentru afaceri strategice al Departamentului de Stat al SUA, si Cristian Diaconescu, secretar de stat in MAE roman, au semnat la Bucuresti acordul bilateral cu privire la predarea persoanelor catre CPI. Conform acestui document, autoritatile romane accepta ca cetatenii americani aflati in situatiile prevazute de statutul CPI sa nu fie supusi jurisdictiei acestei institutii fara consimtamantul SUA, stat care nu este parte la acest document. Oficialitatile de la Bucuresti spera ca prin semnarea acestui document sa se mentina in gratiile administratiei de la Washington pentru admiterea in NATO, in conditiile in care cererea americanilor de a negocia tratate bilaterale asemanatoare a fost respinsa pana acum sau lasata fara raspuns de mai toate statele contactate, inclusiv de aliatii traditionali ai Casei Albe. Dupa cum scria "The Washington Post" in numarul sau din 26 iulie, chiar daca Departamentul de Stat nu a facut o legatura directa intre pozitia Romaniei in privinta CPI si sansele sale de a fi invitata in NATO, oficialitatile de la Washington au spus ca "nimic nu ramane fara consecinte". Administratia Bush, care se opune CPI de teama unei urmariri judiciare motivate politic a soldatilor americani, a esuat in incercarea de a asigura imunitatea permanenta a acestora, in pofida amenintarilor Casei Albe cu retragerea din misiunile ONU de mentinere a pacii. Singura concesie facuta Statelor Unite a fost aceea ca soldatii americani nu vor fi urmariti judiciar, timp de un an, de catre CPI. Dupa obtinerea acestei concesii, SUA au cerut mai multor state din Uniunea Europeana, dar si candidatilor la UE, sa incheie cu Washingtonul acorduri bilaterale prin care se obliga sa nu-si trimita reciproc militarii in fata CPI. Incepand de luna trecuta, orice persoana banuita de genocid, crime impotriva umanitatii sau crime de razboi se afla sub jurisdictia CPI. Aceasta jurisdictie este exercitata numai daca un stat nu ii urmareste si nu ii pedepseste pe autorii crimelor. CPI va putea fi sesizata de statele membre si se va autosesiza atunci cand situatia o va impune. In aceste cazuri, jurisdictia Curtii va putea fi exercitata numai daca statul pe teritoriul caruia a fost comisa crima este parte semnatara a statutului CPI. Jurisdictia Curtii se exercita indiferent de nationalitatea persoanei banuite de comiterea crimei. CPI mai poate fi sesizata si de catre ONU, caz in care jurisdictia sa poate fi extinsa si in tarile care nu sunt parte semnatara a statutului CPI.