România pitorească - trei tablouri şi o concluzie

Ioan Mateijurnalist

modernitate, că sunt buni, harnici şi ospitalieri. Ei bine, se pare că lucrurile stau puţin altfel.
"Domnul Clod", cum îl abordează maramureşenii, povestea cum, în timpul zilei, când sătenii erau prinşi cu muncile câmpului şi cu treburile gospodăreşti, cineva, de regulă un copil, era plasat la o răscruce şi avea sarcina să semnaleze intrarea în zonă a străinilor dornici de senzaţii tari şi practici milenare. La semnalul "Măi, vine cursa!", cursa însemnând autocarul cu turişti, sătenii îşi abandonau uneltele şi hainele de lucru, îmbrăcau costumul popular şi se înfăţişau la drum cu colaci şi cu horincă pentru primirea musafirilor turişti străini. Iar turiştii trebuiau musai să înţeleagă că oamenii aceia poartă straiele de dimineaţa până seara, că ele reprezintă salopeta lor, că nu se despart de opinci nici în somn şi că o ţin, într-o veselie, numai în hore, botezuri şi nunţi tradiţionale.
În realitate, majoritatea maramureşenilor se îmbracă de la tarabele din Baia Mare şi Satu Mare, iar "tradiţionala" globalizare cu mărfuri chinezeşti îi ajută să nu se deosebească prea mult de concetăţenii lor din zona Vasluiului ori a Caransebeşului.
Cu câteva zile înainte de 1Mai, în emisiunile de ştiri ale mai multor televiziuni s-au putut vedea controalele făcute de cei de la protecţia consumatorului la nişte pensiuni de pe Valea Prahovei şi zona Moeciu-Bran. În multe din "locaţiile" controlate peisajul interior era dezolant: vase murdare, alimente alterate, spaţii improprii, personal necalificat.
La fel ca şi în alte situaţii cu subiect asemănător, domnii patroni, traşi parcă la indigo, insistă pe tradiţionala ospitalitate românească, pe cât sunt ei de pregătiţi să primească turişti, pe specificul local, mici, pizza, bere, d'astea! Sunt, mulţi dintre ei, oameni care şi-au început cariere în turism cu un grătar ruginit şi câteva kilograme de mici cumpăraţi de la supermarket, indivizi în ale căror priviri se poate citi uşor intenţia de a investi dimineaţa un leu şi de a câştiga, până seara, o sută.
Se înşală cei care se ocupă de turism dacă îşi închipuie că vor atrage turişti străini arătându-le români încălţaţi în opinci, sau dacă îi vor servi la masă cu tot soiul de ciudăţenii prezentate pe post de specific naţional.
Reţeta succesului este simplă şi a fost deja verificată în ţările civilizate: personal calificat, servicii de calitate, multă, multă curăţenie şi preţuri rezonabile.