România e departe de elita universitară internaţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Învăţământ Superior al Universităţii Jiao Tong din Shanghai, şi Topul 200 Times, publicat în luna octombrie a fiecărui an de suplimentul educaţional al cotidianului britanic, The Times

Învăţământ Superior al Universităţii Jiao Tong din Shanghai, şi Topul 200 Times, publicat în luna octombrie a fiecărui an de suplimentul educaţional al cotidianului britanic, The Times Higher Education Supplement (THES).
Topul Shanghai, o ţintă aproape imposibilă
şase criterii mari şi late stau la baza întocmirii anuale a Topului 500 Shanghai, iar două dintre ele e imposibil să aducă puncte universităţilor româneşti: numărul de absolvenţi laureaţi cu premiul Nobel sau care au primit medalia Fields (care reprezintă 10% din scorul total) şi numărul de cadre didactice din universităţi laureate cu premiul Nobel sau medalia Fields (pondere de 20% din scorul total). Oricum le-am lua şi le-am învârti, la aceste două capitole nu avem cum să emitem pretenţii. Universităţile româneşti au un singur absolvent laureat cu premiul Nobel, George Emil Palade, care a absolvit în 1940 Facultatea de Medicină a Universităţii Bucureşti, facultate care face astăzi parte din Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. Nici vorbă de absolvenţi care au primit medalia Fields, după cum nu există nici cadre didactice laureate cu Nobel sau câştigătoare ale medaliilor Fields. Subiect închis, aşadar. Celelalte patru criterii, de unde putem spera să obţinem nişte puncte, sunt următoarele: numărul de cadre didactice considerare "highly cited" de ISI - Institute of Scientific Information din Philadelphia (pondere de 20% din scorul total), numărul de articole ştiinţifice publicate în revistele Nature şi Science pe o perioadă determinată - de pildă, pentru clasamentul 2006, au fost luate în considerare articolele publicate în perioada 2001-2005 (pondere de 20%), numărul de articole indexate ISI în ultimul an (pondere de 20%), după cum avem şi un indicator care raportează la numărul cadrelor didactice din universitate scorul total obţinut pe baza primelor cinci criterii (pondere de 10%). Potrivit unui studiu realizat de Ad Astra în 2006 şi intitulat sugestiv "Universităţile din România şi clasamentul Shanghai", nici ultimele patru criterii nu sunt chiar accesibile, date fiind "performanţele" actuale ale universităţilor din România. Conform ISI Highly Cited (www.isihighlycited.com), există un singur cercetător "highly cited" care activează în România, Ionel Ciucanu de la Universitatea de Vest din Timişoara. De asemenea, de la înfiinţarea revistelor Nature şi Science şi până la sfârşitul anului 2005, autorii din România au publicat "incredibilul" număr de 11 articole: 3 în Science şi 8 în Nature. şi, potrivit calculelor Ad Astra, personalul universităţilor publice şi private din România a publicat, pe parcursul anului trecut, 1.908 articole indexate ISI. Partea proastă e că dascălii din universităţile româneşti nu au publicat niciun articol indexat de ISI în 2005 în următoarele domenii: inginerie navală, ingineria transporturilor, arhitectură şi urbanism, filosofie, studii culturale şi folclor, drept, arte, cultură fizică şi sport.
Singura noastră şansă să intrăm în top 500 - articolele ISI

Potrivit rezultatelor universităţilor româneşti, calculate după metodologia Shanghai, "chiar şi cele mai importante universităţi din România trebuie să îşi crească scorul de aproximativ două ori pentru intrarea în topul Shanghai". În clasamentul Shanghai 2005, de pildă, universitatea de pe locul 500 - York University - avea un scor de 8.22, în vreme ce Universitatea din Bucureşti - un scor de 4.09, calculat de Ad Astra după aceleaşi criterii.
"Deoarece obţinerea unor premii Nobel sau Fields este relativ improbabilă pe termen scurt, modul în care universităţile româneşti ar putea să-şi crească punctajele în clasamentul Shanghai este creşterea numărului de articole indexate ISI şi creşterea calităţii publicaţiilor ştiinţifice, care ar putea duce la creşterea prezenţei în prestigioasele reviste Science, Nature sau în indexul de cercetători
highly cited
. Din pricina dependenţei neliniare a scorului în funcţie de numărul de articole ISI, pentru o dublare a scorului este necesară o creştere de până la 5 ori a numărului de articole ISI", se precizează în studiul Ad Astra. Asta ar însemna o creştere a numărului de articole cotate ISI de la aproape 2.000 (în anul 2005) la 10.000 de articole publicate pe an, ceea ce nu e tocmai uşor de înfăptuit, dat fiind că "majoritatea universităţilor româneşti au performanţe ştiinţifice marginale sau care chiar nu există. Doar 6 universităţi, toate cu tradiţie îndelungată, reuşesc să publice mai mult de un articol la 10 cadre didactice pe an, în timp ce în ţările occidentale, standardul este de aproximativ un articol pe an pentru fiecare cadru didactic". Asociaţia Ad Astra a realizat anul acesta, ca şi în 2005, un top al universităţilor româneşti, publicat în exclusivitate de ziarul Adevărul în martie 2006, care reflectă pregătirea şi performanţele ştiinţifice ale cadrelor didactice din universităţile noastre, top pus la punct tocmai pe baza numărului de articole cotate ISI, raportat la numărul de cadre didactice ale universităţilor. şi, potrivit topului, sunt nu mai puţin de 12 universităţi din România care au reuşit "performanţa" să publice un singur articol cotat ISI în anul 2005, rezultate care arată "că, din păcate, aceste universităţi continuă să ofere diplome pe bandă rulantă, fără să ofere şi o pregătire adecvată studenţilor lor". Acelaşi top arată că sunt domenii în care unele dintre universităţile noastre sunt la pământ: "Printre domeniile importante în care universităţile româneşti demonstrează că nu au cadre cu o bună pregătire ştiinţifică sunt ştiinţele economice. Astfel, Academia de Studii Economice, având peste 800 de cadre didactice, nu a reuşit să publice nici măcar un articol de economie în decurs de un an. Cadrele universitare româneşti nu au reuşit să publice în decurs de un an nici măcar un articol nici în revistele de drept cu circulaţie internaţională". Harvard, "the best"Publicate recent, ediţiile din 2006 ale Topului Shanghai şi ale Topului Times spun acelaşi lucru: cea mai bună universitate din lume rămâne Harvard University, care are în spate nu mai puţin de 370 de ani de istorie, cea mai veche instituţie de învăţământ superior din Statele Unite ale Americii. Dacă în Topul Shangai, care accentuează mai mult performanţele ştiinţifice ale dascălilor din instituţie, cele mai bune trei universităţi din lume sunt Harvard University (SUA), University of Cambridge (Marea Britanie) şi Stanford University (SUA), în topul Times Higher 2006, publicat recent, primele două clasate coincid, locul 3 fiind ocupat de o altă universitate britanică, University of Oxford. Topul Times se alcătuieşte însă, anual, pe baza unor criterii diferite de cele utilizate la întocmirea Topului Shanghai: evaluarea academică (3.703 reprezentanţi ai mediului academic din întreaga lume au fost rugaţi să identifice cele mai bune universităţi), evaluări ale reprezentanţilor mediului de afaceri care angajează absolvenţi, raportul profesori/studenţi, numărul de studenţi străini, precum şi numărul de profesori străini de renume pe care reuşeşte să-i atragă o universitate. Că universităţile din Statele Unite ale Americii continuă să domine topurile, mai ales prima parte a acestora, o confirmă şi ediţiile de anul acesta: în primele 15 locuri ale Topului Shanghai avem 13 universităţi americane, iar în primele 15 locuri ale Topului Times întâlnim 11 universităţi americane.

Topul Shanghai 2006
1. Harvard University - USA
2. University of Cambridge - UK
3. Stanford University - USA
4. University of California, Berkeley - USA
5. Massachusetts Institute of Technology (MIT) - USA
6. California Institute of Technology - USA
7. Columbia University - USA
8. Princeton University - USA
8. University of Chicago - USA
10. University of Oxford - UK

Topul The Times 2006
1. Harvard University - USA
2. University of Cambridge - UK
3. University of Oxford - UK
4. Massachusetts Institute of Technology - USA
4. Yale University - USA
6. Stanford University - USA
7. California Institute of Technology - USA
8. University of California, Berkeley - USA
9. Imperial College, London - UK
10. Princeton University - USA

Topul Ad Astra 2006
1. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (221 articole ISI la 863 de cadre didactice)
2. Universitatea din Bucureşti (352 de articole ISI la 1.477 de cadre didactice)
3. Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (269 de articole ISI la 1.262 de cadre didactice)
4. Universitatea "Politehnica" din Bucureşti (258 de articole ISI la 1.651 de cadre didactice)
5. Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" din Iaşi (115 articole ISI la 944 de cadre didactice)
6. Universitatea de Vest din Timişoara (71 de articole ISI la 684 de cadre didactice)
7. Universitatea "Constantin Brâncuşi" din Târgu-Jiu (12 articole ISI la 140 de cadre didactice)
8. Universitatea "Politehnica" din Timişoara (69 de articole ISI la 883 de cadre didactice)
9. Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti (27 de articole ISI la 354 de cadre didactice)
10. Universitatea "Valahia" din Târgovişte (25 de articole ISI la 335 de cadre didactice)

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite