Rezidenţiat: schimbări şi noi specializări
0
Durata rezidenţiatului a fost mărită la unele specialităţi, revenindu-se astfel la situaţia de dinainte din 2010, când România a decis să scurteze durata pregătirii, fără să se ţină cont de protestele universitarilor.
Revenirea la vechiul sistem e de bun augur, spun specialiştii, beneficial fiind pentru pacient, care va avea parte de doctori mai bine pregătiţi.
În mai puţin două săptămâni, absolvenţii de medicină vor trece prin cel mai greu examen - cel de Rezidenţiat. Spre deosebire de anii trecuţi, însă, concursul naţional de Rezidenţiat a suferit câteva modificări majore. De departe, cea mai importantă schimbare e clasificarea candidaţilor la nivel naţional şi nu pe centre universitare cum era şi până acum. O altă schimbare o reprezintă durata rezidenţiatului, care pentru anumite specialităţi a crescut, iar pentru altele a scăzut.
Astfel rezidenţii în cardiologie vor face şase ani de studii în loc de cinci, viitorii endocrinologi vor face cinci ani de studii în loc de şase, în timp ce viitorii chirurgi toracici vor face un rezidenţiat de şase ani în loc de cinci. Beneficiile vor fi în primul rând pentru pacientul român, afirmă experţii, dat fiind faptul că doctorii vor fi mai experimentaţi în momentul în care vor finaliza pregătirea.
„Când s-a scurtat durata rezidenţiatului în 2010 noi nu am privit cu ochi buni această modificare, dar nu am fost luaţi în seamă. Atunci s-a redus durata pentru că aşa au crezut cei din ministere că este bine, dar medicii din generaţiile respective nu sunt pregătiţi la fel cu cei din Europa şi atunci sunt nevoiţi să facă dovada cunoştinţelor”, a explicat academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală.
Medicina a evoluat
„Această schimbare este una benefică. Sunt specialităţi complicate în care medicina a evoluat enorm în ultimii 15 ani. Nu oricine poate să înveţe medicina, e un efort de lungă durată. În final, decizia este una în sprijinul pacientului român, pentru că va avea parte de medici mai bine pregătiţi”, a explicat profesorul Doina Dimulescu, medic cardiolog şi managerul Spitalului de Urgenţă Elias din Capitală.
Demersul Ministerului Sănătăţii de a revizui durata de pregătire în Rezidenţiat a fost susţinut şi de Colegiul Medicilor din România (CMR), după cum a precizat şi doctorul Gheorghe Borcean, şeful CMR.
„Cu cât rezidenţiatul este mai lung, cu atât el dobândeşte cunoştinţe solide şi, ulterior, poate să meargă la un spital orăşenesc, de exemplu, unde să fie pe picioarele lui. Pentru ca diplomele noastre să fie echivalate şi să fie recunoscute în străinătate, era nevoie ca rezidenţiatul să fie adus la curricula din afară, altfel medicul care dorea să plece era nevoit, în unele situaţii, să dea nişte diferenţe”, a completat Borcean.
Medic: „Rezidentul plimbă hârtii de colo-colo”
De cealaltă parte, sunt voci din sistem care afirmă că prelungirea rezidenţiatului nu face decât să prelungească, la rându-i, perioada de agonie a rezidentului, pe un salariu mic, dar şi să blocheze forţă de muncă în centrele universitare, şi aşa saturate de medici. Medicul Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor, afirmă că o astfel de decizie are doar efecte negative. „Să mai prelungeşti cu încă un an rezidenţiatul nu faci decât să îl îngrădeşti pe medicul respectiv, care nu e nici student dar nu e nici medic. E sclav într-un spital universitar şi plimbă hârtii de colo-colo”, afirmă medicul.
„Se blochează o foarte mare forţă de muncă în centrele universitare, toţi vor fi blocaţi în spitale mari, unde oricum e o saturaţie de medici, în loc ca pacienţii să beneficieze de ajutorul lor într-un spital de dimensiuni mai mici, de pildă. Nu văd care ar fi beneficiile, în Europa pregătirea e centrată pe lucrurile practice, la noi e altceva”, a completat şeful Alianţei Medicilor, adăugând, pe de altă parte, că reînfiinţarea specialităţilor pediatrice, cum sunt nefrologia pediatrică, cardiologia pediatrică sau oncologia pediatrică e de bun augur.
În opinia medicului, este nevoie de specialişti care să fie pregătiţi să rezolve problemele de sănătate ale micuţilor pacienţi. Totuşi, sunt slabe şanse ca ei să şi rămână în ţară după ce termină rezidenţiatul. „Este foarte utilă reînfiinţarea acestor specialităţi. Un medic pediatru poate că nu va şti ce diagnostic să îi pună şi copilului riscă să rămână fără un tratament corespunzător. E foarte bine că se pune accent pe medicina pediatrică, e o investiţie pentru copii, ei resimt cel mai bine aceste modificări”, a completat academicianul Ioanel Sinescu.
De anul acesta vom avea stomatologi pentru copii
O altă noutate care va fi introdusă la Rezidenţiat este înfiinţarea unei specialităţi numită pedodonţie, adică stomatologia infantilă. Asta pentru că problemele de sănătate cu care micuţii ajung la medicul stomatolog sunt din ce în ce mai grave. Medicii stomatologi care vor finaliza rezidenţiatul ce durează trei ani vor lucra în cabinetele stomatologice din şcoli şi licee, pentru a trata cariile în timp util.