Rețelele sociale, acuzate că pun profitul înaintea siguranței copiilor: „Toți ochii sunt pe Franța acum”
0După Australia, și Franța vrea măsuri pentru limitarea accesului copiilor și adolescenților pe rețelele sociale. Utilizarea acestora dăunează grav sănătăţii mintale a adolescenţilor, în special în cazul fetelor, spun reprezentanții Agenţiei Naţionale de Securitate Sanitară (ANSES), după o cercetare care a durat cinci ani.
Care sunt celelalte concluzii ale raportului
ANSES consideră că „sistemele de captare a atenţiei” folosite de platformele online „exploatează vulnerabilităţi specifice” adolescenţilor, precum tendinţa de a-şi asuma riscuri, de a se compara cu ceilalţi din punct de vedere social sau de a da o importanță foarte mare judecății colegilor.
Totodată, conținuturile de pe rețelele sociale ar promova idealuri de neatis, dar interiorizate de către fete, prin intermediul imaginilor editate. Acestea pot „genera o devalorizare a stimei de sine”, ducând la „un teren fertil” pentru simptomele depresive şi tulburările de alimentaţie, arată raportul, potrivit agenției de presă AFP.
Mai grav decât atât, algoritmii de personalizare a conţinuturilor i-ar expune pe anumiţi minori la mesaje care incită la sinucidere, automutilare şi comportamente riscante (provocări periculoase, consum de droguri, alcool, tutun şi canabis), precum şi la violenţe cibernetice (insulte, zvonuri răutăcioase, excludere socială, şantaj, imagini intime difuzate fără consimţământ).
„Această cercetare oferă argumente ştiinţifice în dezbaterea despre reţelele de socializare din ultimii ani: ea se bazează pe 1.000 de studii care au fost examinate în detaliu”, a spus a Olivia Roth-Delgado, coordonatoarea raportului ANSES.
Ce propun autoritățile din Franța
Autoritățile din Franța dezbat acum două modele. Primul dintre ele, propus chiar de președintele Macron, este ca adolescenții și copiii sub 15 ani să nu mai poată avea acces la social media. În timp ce ANSES vrea să acționeze direct la sursă, astfel încât minorii să aibă acces doar conținut creat și configurat pentru a le proteja sănătatea mentală. Asta înseamnă că marile platforme vor trebui să-și schimbe algortimii de personalizare a conținuturilor, tehnicile de interfață persuasive, dar și setările implicite.
Expert în conținut digital: Platformele nu vor să ia măsuri serioase
L-am întrebat pe Cristian Bolocan, expert în conținut digital, cum vede discuțiile din Franța, dar și dacă e de părere că rețelele pot lua măsuri reale, în așa fel încât conținutul care ajunge la copii și adolescenți să fie adecvat.
,,Sunt convins că multe țări își îndreaptă atenția spre Franța în aceste momente, pentru a putea replica mecanismul adoptat de aceasta. Ultimii ani ne-au arătat că platformele nu vor să ia măsuri serioase și nici nu o vor face, deși, tehnic, acestea „mimează” că fac pași în acest sens. Trebuie înțeles faptul că platformele câștigă miliarde de dolari din reclame și din capitalizarea unor consumatori, chiar și minori, și nu vor renunța la acești bani", crede Cristian Bolocan.
Acesta mai spune că timpul de răspuns al guvernelor este lent în problema siguranței online a minorilor, ,,probabil cauza fiind faptul că se așteaptă o reglementare strictă din partea UE, care să fie implementată ulterior de restul țărilor".
În lipsa reglementării unitare, țările încearcă să ia măsuri la nivel micro.
,,Acest lucru confirmă că societatea a conștientizat nevoia, iar politicienii au acum mandat să rezolve această problemă urgentă".
Psihoterapeut: Protecția reală apare atunci când legile, școala și familia lucrează împreună
,,Cred că este important ca securitatea online a copiilor și adolescenților să fie susținută și prin reglementări naționale, pentru că părinții nu pot lupta singuri cu platforme construite să capteze atenția și emoțiile. Un cadru legal poate limita conținutul extrem și poate responsabiliza companiile, dar nu poate înlocui relația umană. Protecția reală apare atunci când legile, școala și familia lucrează împreună, iar copilul simte că adulții sunt acolo nu doar să interzică, ci să înțeleagă", spune și psihoterapeuta Dorina Stamate.
Conținutul online poate influența profund copiii și adolescenții, aflați în perioada în care își construiesc imaginea despre sine și despre lume, completează aceasta. Și vine cu exemple concrete:
,,În cabinet văd adesea adolescenți care, după expunere repetată la mesaje despre automutilare, corpuri perfecte sau „provocări” riscante, ajung să creadă că suferința lor nu este suficient de importantă dacă nu este dusă la extrem sau că valoarea personală se măsoară în like-uri și validare externă. Acest tip de conținut poate accentua anxietatea, depresia, sentimentul de singurătate și confuzia, iar pentru un copil vulnerabil poate deveni un model de comportament, nu doar o informație văzută întâmplător".
,,Algoritmii amplifică exact conținutul care rezonează cu starea lui emoțională"
Cei mai expuși în fața riscurilor din online sunt copiii și adolescenții care se simt deja fragili pe interior, explică psihoterapeuta.
,,De exemplu, un copil care se simte invizibil acasă sau la școală, un adolescent care a fost respins de grup sau care trăiește într-un mediu tensionat poate găsi online un spațiu care pare să îl înțeleagă. Algoritmii amplifică exact conținutul care rezonează cu starea lui emoțională, iar un adolescent trist va primi tot mai multe mesaje despre tristețe, disperare sau comportamente extreme. Cei cu stimă de sine scăzută, cu dificultăți în gestionarea emoțiilor sau cu experiențe de traumă sunt mai vulnerabili, pentru că au mai puține resurse interne de filtrare și protecție", arată aceasta.
Un aspect care pune probleme chiar și în țări precum Australia, unde minorii sub 16 ani nu își mai pot crea conturi pe rețelele sociale, este că se poate viziona conținutul video chiar și fără cont.
,,În situația în care nu ai cont, scopul algoritmului este să îți livreze cele mai bune short-uri/reel-uri, care au o probabilitate maximă de a te converti în utilizator cu cont", spune expertul în conținut digital Cristian Bolocan.
Aplicațiile prin care este controlat telefonul copilului, o soluție?
Pe piață există o mulțime de aplicații de control parental. Sunt acestea soluția optimă?Psihoterapeuta Dorina Stamate spune:
,,Aplicațiile de control parental pot ajuta, mai ales pentru copiii mici, însă nu sunt o soluție pe termen lung dacă nu sunt însoțite de dialog. Mulți adolescenți îmi spun că se simt sufocați sau neîncrezători atunci când sunt controlați fără explicații, iar acest lucru îi face să ascundă mai mult. Intimitatea este foarte importantă pentru ei, pentru că prin ea învață cine sunt și unde se termină ei și unde încep ceilalți. Barierele ar trebui stabilite prin discuții sincere, cu reguli clare și flexibile, adaptate vârstei, astfel încât copilul să simtă că este protejat, nu spionat, și că poate veni la adult atunci când ceva îl sperie sau îl rănește online".
De altfel, spune aceasta, tot adulții sunt cei care pot face diferența în ceea ce privește relația adolescenților cu mediul online.
,,Internetul nu este un dușman, dar poate deveni periculos atunci când adolescentul este singur în fața lui. Am întâlnit tineri care au găsit online sprijin real, informații utile și sentimentul că nu sunt singuri, dar și tineri care au fost răniți profund de comparații, cyberbullying sau mesaje care încurajau autodistrugerea. Diferența nu o face internetul în sine, ci prezența sau absența unui adult care să asculte, să explice și să ajute copilul să înțeleagă ce vede și ce simte".
Se încarcă comentariile...
