REPORTAJ Scoicile preistorice aduc bani în satele gorjene

În comuna gorjeană Scoarţa se află o rezervaţie naturală inedită, de care edilii se folosesc pentru a obţine finanţări europene. Scoicile vechi de câteva milioane de ani au atras interesul cercetătorilor, dar aduc multe beneficii şi satelor învecinate.

În apropiere de comuna Scoarţa există un deal plin cu scoici din neozoic, perioadă ce cuprinde ultimii 65 de milioane de ani din istoria Planetei. Prezenţa scoicilor în judeţul Gorj, departe de litoral, indică faptul că în această regiune a existat un lac sau o mare preistorică.

Deşi foarte fragile, scoicile s-au conservat foarte bine şi pot furniza cercetătorilor indicii importante despre evoluţia Pământului într-o perioadă în care nu apăruse specia umană.

Punctele care au adus apa pe uliţe

Scoicile nu sunt importante doar pentru paleologi, ci şi pentru locuitorii din zonă. Prezenţa acestui sit în zonă a contat foarte mult în evaluarea proiectelor de investiţii deschise de Primăria comunei Scoarţa pentru atragerea de fonduri europene. Scoicile preistorice din Rezervaţia naturală Valea Ibanului au potenţial turistic, iar edilii se folosesc de acest avantaj pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Menţionarea zonei în proiectele depuse a ajutat la obţinerea mai multor puncte, care s-au dovedit decisive în aprobarea investiţiilor.

Unul dintre proiecte vizează alimentarea cu apă a cinci localităţi, lucrare aflată în faza finală. „Fondurile pentru alimentarea cu apă a satelor Bobu, Mogoşeni, Câmpu Mare, Colibaşi şi Lazuri sunt acordate de Guvern, pe baza Ordonanţei numărul 7.

Alimentarea cu apă este aproape finalizată

 A contat faptul că avem o rezervaţie naturală şi am luat mai multe puncte, fără de care nu ştiu dacă se aproba acest proiect. Investiţia este realizată în procent de 95%, dar lucrările s-au oprit din cauza lipsei finanţării. În acest an nu s-a alocat niciun ban. Ar mai fi nevoie de aproximativ 300.000 de lei", explică primarul Aurelian Cotârlău. Totuşi, apa curge la pompele de pe străzi.

O altă investiţie aprobată este modernizarea unui drum sătesc. Şi de această dată, scoicile au înclinat balanţa în favoarea comunităţii din Scoarţa. „Proiectul a obţinut 75 de puncte şi a fost aprobat. Rezervaţia natu­rală Valea Ibanului ne‑a adus zece puncte în plus, fără de care investiţia nu trecea. Au existat proiecte picate cu 65 de puncte", mai spune edilul.

Se fărâmiţează uşor

Rezervaţia naturală se află în satul Bobu, în apropierea Drumului Naţional 67 Târgu-Jiu - Motru - Drobeta-Turnu Severin. În mijlocul unei pante, un indicator îndrumă către o cărare. După aproape zece minute de mers, drumul se înfundă şi apare un mic deal nisipos.

O pancartă ne anunţă că am ajuns în Valea Ibanului. Gheorghe Dragotă, referent în cadrul Primăriei Schela, încearcă să scoată din malul nisipos câteva relicve de la începuturile formării Pământului, dar scoicile se fărâmiţează la cea mai delicată atingere.

„Nu este singurul loc unde sunt scoici. Peste tot e plin de ele", spune bărbatul. Imediat apare şi un bătrânel cu o secure în mână, însoţit de un câine. „Am găsit multe scoici, şi mai mari, şi mai mici. Era drum pe aici, dar s-a surpat dealul şi au apărut scoicile. Asta s-a întâmplat prin '47‑'48, după război. Şi acum alunecă dealul", explică Victor
Lungu (75 de ani). 

"Proiectul de alimentare cu apă a obţinut 75 de puncte şi a fost aprobat. Rezervaţia naturală Valea Ibanului ne-a adus zece puncte în plus, fără de care investiţia nu trecea. Au existat proiecte picate cu 65 de puncte."
Aurelian Cotârlău
primar

Valea cu nume de tătar

Locul în care se află Valea Ibanului are şi alte semnificaţii. Numele zonei vine de la Ibanus Maryk, un tătar care s-a stabilit cu oamenii lui pe un deal aflat între actualul sat Bobu şi comuna Bălăneşti, în urmă cu aproximativ 800 de ani.

De-a lungul timpului, aici s-a format o comunitate care a preluat numele Iban, iar tătarii şi populaţia locală au format familii mixte, ai căror urmaşi trăiesc şi astăzi în această regiune.

Fosile vechi de 4 milioane de ani

Rezervaţia se află în apropierea de DN 67

Felicia Bantea, geolog la Muzeul Judeţean Gorj, apreciază vechimea depozitului din Valea Ibanului la 3-4 milioane de ani. Ea spune că până acum rezervaţia naturală nu a avut o importanţă mare pentru că nu a generat un interes comercial deosebit.

Cercetătoarea spune că scoicile au rezistat trecerii timpului prin faptul că pământul din zonă are anumite caracteristici: „Aceste valve sau cochilii, prinse de stratul mâlos sau argilos, nu se mai macină. Nu s-au format calcare din ele, acestea rămân ca fosile conducătoare pentru determinarea vârstei acelui etaj geologic."

Scoi­cile din comuna Scoarţa ajută la stabilirea ştiinţifică a vârstei la care au avut loc schimbările majore. „Este o fosilă specifică apelor dulci. S-a găsit o fosilă specifică erei Ponţian mediu, de acum 3-4 milioane de ani, de dinainte de apariţia omului. Dacă nu apărea această fosilă, nu se putea stabili vechimea acestui depozit fosilifer", spune Felicia Bantea.

"Am găsit multe scoici, şi mai mari, şi mai mici. Era drum pe aici, dar s-a surpat dealul şi au apărut scoicile. Asta s-a întâmplat prin '47-'48, după război. Şi acum alunecă dealul."
Victor Lungu
localnic