Remus Borza: România nu e pregătită pentru căsătoriile gay. E nevoie de o lege a parteneriatului civil

Pe 9 mai 2017, Parlamentul, cu o largă majoritate, a adoptat iniţiativa cetăţenească privind revizuirea alin.1 al art. 48 din Constituţie, în sensul în care familia se întemeiează pe căsătoria liber consfintiţă dintre un bărbat şi o femeie, scrie av. Remus Borza pe blogul său.

„Trebuie să recunoaştem: România nu este încă pregătită pentru căsătoriile gay. Suntem o ţară creştină şi conservatoare. Asta nu înseamnă că discriminăm minorităţile sexuale, dar, până la urmă, familia, biologic vorbind, se poate fundamenta doar pe reuniunea dintre un bărbat şi o femeie. Doar această comuniune are darul divin de a procrea”, scrie politicianul.

Legea parteneriatului civil

Pe de altă parte, încurajez PSD să vină cu o Lege a parteneriatului civil, în care să li se recunoască cuplurilor LGBT anumite drepturi, inclusiv dreptul de adopţie, dreptul la patrimoniul comun.

Referendumul din 2009

Este bine să apelăm mai des la instrumentul democratic al referendumului, dar şi să dăm finalitate unui astfel de demers. Să nu uităm că la referendumul din 2009, la care au participat peste 9 milioane de români, s-a cerut Parlament unicameral cu maxim 300 de deputaţi. Susţin un Parlament unicameral. Sistemul bicameral este specific statelor federale ori, conform art. 1 din Constituţie, România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Dacă în perioada de pre-aderare la UE se justifica sistemul bicameral, prin volumul mare de acte normative europene ce trebuiau asimilate în legislaţia internă, astăzi, un atare argument nu mai subzistă. Într-un sistem bicameral nu înseamnă că adoptăm legi mai repede şi mai bine. Dimpotrivă. Bicameralismul legislativ din România tergiversează şi chiar blochează procesul legislativ. Nu mai pun la socotoală risipa de bani care finanţează aparatul de lucru supradimensionat al celor două Camere. Dacă tot vrem să dăm eficienţă acestei instituţii a referendumului, rezultatul lui trebuie de îndată formalizat în Constituţie. Ori, la anul, se împlinesc deja zece ani de la referendumul din 2009, fără ca Parlamentul să modifice Constituţia în sensul în care s-a exprimat poporului.

Teme precum:tipul de republică, adoptarea monedei europene unice, unirea cu Republica Moldova ar putea face obiectul unor consultări populare. În 30 de ani de republică semi-prezidenţială, o veritabilă struţo-cămilă specifică ţărilor africane, România a funcţionat cu frâna trasă, într-un perpetuu război fratricid între palate. Câtă vreme puterea executivă este împărţită constituţional între premier şi preşedinte, atât locatarul de la Cotroceni, cât şi cel de pe Victoriei, va dori fiecare mai multă putere pentru el. Din această bicefalitate a puterii executive, au rezultat şi s-au perpetuat, de-a lungul anilor, nenumărate conflicte, dispute, polemici şi disfuncţionalităţi. De câştigat, nu a câştigat nimeni, însă a pierdut ţara. Dacă poporul se va pronunţa că trebuie să dăm puteri sporite preşedintelui, nimeni nu va putea ulterior să-i limiteze prerogativele şefului statului.