Relaxarea omoară imunizarea: Eliminarea restricţiilor de la 1 iunie va avea efect de bumerang asupra campaniei de vaccinare

Imagine: Adevărul

Premierul Florin Cîţu a anunţat că în următoarea şedinţă de Guvern – care va avea loc joi sau vineri – vor fi adoptate măsurile de relaxare ce urmează a fi aplicate de la 1 iunie. Anunţul vine într-un moment în care campania de vaccinare a pierdut serios din avânt, iar specialiştii spun că relaxarea mai degrabă inhibă vaccinarea, deoarece românii nu mai au motive să se imunizeze.

Atât experţii, cât şi oficialităţile au căzut de acord că România nu va atinge ţinta propusă de 5 milioane de români imunizaţi pe data de 1 iunie, însă autorităţile au anunţat deja care vor fi măsurile de relaxare. 

„Am prezentat un calendar al relaxărilor - 1 iunie, 1 iulie, 1 august. Ne ţinem de acest calendar. În şedinţa următoare de Guvern - cred că şedinţa o să fie joi sau vineri -, în acea şedinţă vom avea măsurile pentru 1 iunie. Dacă este nevoie să ajustăm şi pentru celelalte perioade, vom ajusta acum. Am avut şi discuţii cu cei care sunt afectaţi direct, vom îmbunătăţi unele dintre măsuri în funcţie de aceste discuţii”, a declarat premierul.

Ce relaxări au în plan autorităţile începând de la 1 iunie

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat Hotărârea nr. 29 din 14.05.2021 privind propunerea adoptării unor măsuri de relaxare în contextul evoluţiei pandemiei.

Conform documentului citat, evenimentele private (botezuri, nunţi, parastase) se vor putea organiza de la 1 iunie cu participarea a maximum 70 de persoane, acolo unde incidenţa este mai mai mică de 3 ‰. Limita creşte la 100 de persoane de la 1 iulie şi la 150 de persoane de la 1 august, la aceeaşi incidenţă. Dacă toţi participanţii sunt imunizaţi, nu există o limită maximă de persoane, dar organizatorul trebuie să asigure o distanţă de 2 metri între mese.

De la 1 iunie, spectacolele pot fi organizate în spaţii deschise, cu până la 1.000 de participanţi (faţă de maximum 500 cum este în prezent), dacă incidenţa din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3‰ şi nu durează mai mult de 1 zi. 

Cinematografele şi sălile de spectacole pot funcţiona până la 70% din capacitate de la 1 iunie, la o incidenţă de 1,5‰, urmând ca limita să crească la 100% de la 1 iulie.

Hotelurile şi pensiunile ar putea funcţiona până la un grad de ocupare de 85%, urmând ca limita să crească la 100% din 1 iulie.

Restaurantele la interior ar putea fi deschise până la 70% începând din 1 iunie, în intervalul 5.00-24.00, dacă incidenţa este de sub 3 ‰, urmând ca limita să crească la 100% din 1 iulie. Dacă patronul garantează că toţi clienţii sunt vaccinaţi, nu există limită de capacitate. 

În schimb, cluburile şi discotecile se vor deschide de la 1 iunie la o capacitate de 50% exclusiv pentru persoanele imunizate, urmând ca limita să crească la 70% de la 1 iulie şi 100% de la 1 august.

Începând din 1 iunie, meciurile şi competiţiile sportive pot fi organizate în spaţii deschise, cu participarea spectatorilor până la 50% de la 1 iulie (la o incidenţă de sub 3‰) - se menţine inclusiv în luna august. De asemenea, se pot organiza competiţii sportive şi în spaţii închise de la 1 iunie, la 50% din capacitate.

Dr. Octavian Jurma: „Relaxarea inhibă vaccinarea!”

Biostatisticianul Octavian Jurma e de părere că românii pe care îi preocupa imunizarea împotriva COVID-19 s-au vaccinat deja, iar restul – care trebuie convinşi să se vaccineze – nu au destule motive să o facă. Prin instituirea noilor măsuri de relaxare, autorităţile vor obţine efectul invers, acela că românii nu vor mai fi interesaţi să se imunizeze.

„Relaxarea inhibă vaccinarea! În lipsa oricărei motivaţii negative sau pozitive (eliminate tot politic), singurul lucru care scade acum mai repede decât numărul de cazuri noi este numărul de vaccinări. Cum să vaccinezi tinerii când tu preferi să interzici marile festivaluri decât să permiţi accesul doar celor vaccinaţi? După 7 zile de vaccinare, între 17 mai şi 24 mai, ţinta de vaccinare s-a îndepărtat de la 10 iunie la 22 iunie! (…) Majoritatea oamenilor care chiar erau preocupaţi de boală s-au cam vaccinat sau se vor vaccina până în 1 iunie. Acum trebuie să îi vaccinăm pe cei care nu se tem neapărat de vaccin, dar nici n-au chef să şi-l facă dacă n-au un motiv în plus decât sănătatea lor, fie din motive obiective (medicale), fie au trecut prin boală şi nu mai simt nevoia să se vaccineze”, a declarat biostatisticianul. 

Prof. Cherecheş: De ce a scăzut ritmul de vaccinare 

La rândul său, profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheş este de părere că măsurile de relaxare nu ar fi trebuit aplicate unitar, deoarece descurajează campania de vaccinare. 

„Problema este că nu se oferă facilităţi suplimentare persoanelor vaccinate, care să menţină ritmul de vaccinare şi să ne protejeze de restricţiile posibile din toamnă din cauza valului 4. Dacă măsurile de relaxare sunt oferite nediscriminativ tuturor, în acelaşi timp, nu validează în mod necesar actul responsabil al vaccinării şi riscă să ducă la scăderea ritmului de vaccinare”, e de părere prof. Răzvan Cherecheş.

Acesta a explicat că relaxarea regulilor doar pentru cei vaccinaţi ar fi dus la confirmarea comportamentului responsabil (vaccinarea) şi i-ar fi stimulat pe restul să se vaccineze.

„Ar fi trebuit făcut diferenţiat, pe judeţe, în funcţie de procentul de vaccinare din judeţul respectiv. Avem unele judeţe în care procentul de vaccinare este corespunzător, este mare, şi alte judeţe în care procentul de vaccinare este extrem de redus. În momentul în care oferi pentru toată ţara aceleaşi măsuri, nu este niciun stimulent pentru judeţele respective să ridice ritmul. Dacă s-ar fi impus o limită, de exemplu dacă depăşeşti 30% procent de persoane vaccinate în judeţul respectiv, treci într-o stare mai relaxată, ar fi fost un stimulent pentru judeţele respective. Aşa, există posibilitatea ca atunci când începe valul 4, în toamnă, judeţele respective să constituie surse de focare de infecţie”, a mai declarat Răzvan Cherecheş.

Dragoş Vana, Graphs.ro: Cifrele contează

„Cifrele contează. În acest moment ne-ar trebui peste 100.000 de prime doze pe zi ca să se mai ajungă la targetul de 5 milioane de vaccinaţi la 1 iunie. Oricum, cred că s-a obişnuit toată lumea cu gândul că nu îl mai atingem. (…) Dacă ne gândim, 100.000 de oameni reprezintă un oraş de mărime medie din România, salvat”, a scris pe Facebook Dragoş Vana, fondatorul Graphs.ro, un site care monitorizează şi oferă statistici cu privire la evoluţia epidemiei COVID-19 din România.

Pe de altă parte, peste 30.000 de români au murit de COVID-19 de la începutul pandemiei până în prezent, ceea ce înseamnă că virusul SARS-CoV-2 a „şters” de pe harta României un oraş cu o populaţie la fel de numeroasă precum municipiul Feteşti.

Dr. Alexandru Rafila: Nu exclud un val 4 al pandemiei, în toamnă

Medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a declarat că cel mai probabil se va repeta scenariul de anul trecut, când în vară au scăzut mult cazurile de COVID-19. 

„Se repetă, probabil, scenariul de anul trecut, doar că cifrele sunt mult mai mici pentru că deja o parte din populaţie este imunizată, chiar dacă România nu este printre ţările cu un procent important, vedeţi că avem vreo patru milioane şi ceva de persoane care au fost vaccinate până în momentul de faţă. Comparaţi, de exemplu, cu Franţa, care are 30 de milioane de persoane vaccinate dintr-o populaţie de 60 de milioane, jumătate din populaţie a fost deja imunizată. În mod evident, trebuie să ne pregătim şi să continuăm campania de vaccinare până în toamnă şi, dacă se va atinge acel prag psihologic de 10 milioane, cu atât mai bine, dar din ce văd eu, nu cred că aderenţa la vaccinare va fi extraordinară în continuare dacă nu se găsesc noi căi de comunicare, de atragere a oamenilor să se vaccineze, mai ales în mediul rural”, a declarat Alexandru Rafila la Digi 24.

Reprezentantul României la OMS nu exclude un nou val epidemic începând din toamna acestui an.

„Chiar dacă o să avem o acoperire vaccinală de 30-40% cel mult, în toamnă, atunci s-ar putea să ne gândim să asistăm la un val 4, care sper eu să fie mic, dar nu pot să exclud niciun scenariu, nu trebuie să excludem mutaţiile. Pot fi mutaţii care să se transmită mai uşor sau să fie mai puţin respondente la vaccin”, a mai spus dr. Alexandru Rafila.

Cea mai mare rată de acoperire vaccinală este înregistrată în municipiul Bucureşti, cu 43,48% din populaţia eligibilă - persoane cu vârste peste 16 ani, urmat de Cluj (39,95%), Sibiu (33,65%), Braşov (31,97%), Constanţa (30,7%), Timiş (30,5%).

Cea mai scăzută rată de acoperire vaccinală s-a înregistrat în Covasna (17,3%), Bacău (16,5%), Giurgiu (15,8%), Botoşani (15,8%) şi Suceava (15%).