Regulamentul de Ordine Interioara

Unul dintre avantajele legislatiei muncii este flexibilitatea pe care o confera in ceea ce priveste reglementarea de la caz la caz a unor aspecte privind organizarea locului de munca si adaptarea si

Unul dintre avantajele legislatiei muncii este flexibilitatea pe care o confera in ceea ce priveste reglementarea de la caz la caz a unor aspecte privind organizarea locului de munca si adaptarea si personalizarea Codului Muncii la conditiile concrete ale fiecarei organizatii. Nu exista organizatii identice si deci o legislatie prea stricta nu ar putea surprinde destul de nuantat toata problematica aferenta fiecarui caz in parte. Iata de ce foarte multe aspecte lasate nereglementate de lege trebuie reglementate local, prin Regulamentul de Ordine Interioara (ROI), care, de altfel, este o obligatie legala, indiferent de marimea unei firme sau de domeniul sau de activitate. Conform noului Cod al Muncii (Art. 262), "(1) Intocmirea regulamentului intern la nivelul fiecarui angajator se realizeaza in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod (2). In cazul angajatorilor infiintati dupa intrarea in vigoare a prezentului cod, termenul de 60 de zile prevazut la alin. (1) incepe sa curga de la data dobandirii personalitatii juridice". Dincolo de obligatia legala a constituirii ROI, mai important de subliniat sunt beneficiile pe care un astfel de normativ le aduce in organizatiile care inteleg sa il implementeze. Multi cred ca nu va fi decat o alta serie de norme si reglementari menite sa conditioneze si sa limiteze flexibilitatea. In fapt, ROI este exact un instrument puternic de clarificare organizationala, atat pentru salariati, cat si pentru management, in beneficiul ambelor parti. Scopul ROI este sa acopere acele segmente lasate libere de lege si sa stabileasca solutii si reguli de rezolvare a unor situatii altfel potential conflictuale. Cu cat este mai clar, cu atat este mai benefic. Deoarece legea prevede intocmirea ROI in mod obligatoriu prin consultarea reprezentantilor salariatilor (Art. 257: "Regulamentul intern se intocmeste de catre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz"), practic se confera posibilitatea negocierii acestuia in favoarea angajatilor. Cati dintre angajati cunosc insa, acolo unde lucreaza, Regulamentele de Ordine Interioara? Intr-un fel, indiferenta fata de reglementarile legale in vigoare ii priveaza pe multi de posibilitatea de a-si apara asa cum se cuvine drepturile naturale. De exemplu, art. 259 al Codului Muncii prevede ca: "(1) Regulamentul intern se aduce la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului si isi produce efectele fata de salariati din momentul incunostintarii acestora. (2) Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul regulamentului intern trebuie indeplinita de angajator. (4) Regulamentul intern se afiseaza la sediul angajatorului". Daca aceste precizari ale Codului Muncii nu sunt aplicate, oricand un angajat isi poate justifica o neglijenta sau o greseala prin argumentul ca nu a fost corespunzator instruit. Tot conform legii, orice ROI trebuie sa acopere o gama variata de probleme, formulate sub forma de solutii si reguli, precum: a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii (munca femeilor sau a persoanelor apartinand unor minoritati ori drepturile si facilitatile acordate persoanelor cu handicap); c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor; d) procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor (de exemplu, hartuirea sexuala); e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate (de exemplu, reguli privind fumatul, consumul de alcool); f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinara (de exemplu, reguli de desfasurare a unei anchete privind constatarea unui posibil furt); h) conditiile de organizare si modul de desfasurare a procedurilor de recrutare sau a examenelor de validare pe post; i) modul de distributie al orelor lucrate intr-o saptamana, programele individualizate de munca, distributia pauzelor sau modul de acordare a zilelor libere, durata concediului fara plata; j) zilele de plata a salariului; k) modul de utilizare a masinii de serviciu etc. Aceste aspecte tin de o minima cultura privind legislatia muncii si drepturile pe care orice angajat le are la locul de munca. Intr-un fel, problemele care apar in diverse organizatii, mai ales cele care nu dispun de un sindicat si in care liberul arbitru al patronului este litera de lege, se datoreaza si angajatilor, care nu stiu ce au de facut. Este, de aceea, o dovada de maturitate si de intrare in normalitate, atat pentru managament, cat si pentru angajatii simpli, existenta unor norme de conduita comun acceptate. Specialist HR Sorin Faur www.creativeminds.ro Tel.: 0721.364.175