Răceală sau gripă?

Ne aflăm în plin "sezon" al virozelor. Fie că le numim simple răceli, guturai sau gripă, virozele respiratorii ne dau bătăi de cap uneori doar prin strănuturi şi nas înfundat, alteori

Ne aflăm în plin "sezon" al virozelor. Fie că le numim simple răceli, guturai sau gripă, virozele respiratorii ne dau bătăi de cap uneori doar prin strănuturi şi nas înfundat, alteori printr-o stare generală suficient de alterată, care ne împiedică să ne desfăşurăm activităţile zilnice. Dacă simptomelor minore nu le dăm atât de mare importanţă, febra ridicată şi oboseala accentuată pot anunţa o adevărată gripă.

Printre cauzele instalării virozelor, alături de o alimentaţie deficitară, se mai află şi surmenajul, bolile cronice sau poluarea. Există peste 200 de virusuri care pot cauza virozele respiratorii, cu manifestări mai mult sau mai puţin specifice fiecăruia.

O alimentaţie sănătoasă şi un regim de viaţă echilibrat pot păstra o imunitate solidă organismului. Printre cauzele favorizante care pot provoca scăderea rezistenţei organismului, înlesnind în acelaşi timp inflamarea mucoaselor respiratorii se pot enumera: bolile debilitante (bronşitele cronice, TBC-ul, obezitatea, tabagismul, afecţiunile cronice cardiace), amigdalitele şi sinuzitele repetate, deviaţiile de sept nazal, dar şi poluarea atmosferică (praful, pulberile industriale, fumul de ţigară).

Virozele respiratorii dau naştere unei mari varietăţi de simptome: după un debut caracterizat prin rinită (inflamaţia şi secreţia nazală abundentă), stări de subfebrilitate (37 - 37,5 grade), dureri în gât, oboseală şi dureri ale muşchilor şi ale articulaţiilor, se pot instala şi altfel de simptome: tuse, dificultăţi în respiraţie, dureri toracice, febră, puls accelerat, scăderea poftei de mâncare. Trebuie să ştiţi însă că anumite semne care v-ar duce cu gândul la viroză pot masca alte boli, cum ar fi hepatita virală de tip B sau chiar apendicita acută, al căror debut poate fi caracterizat prin aşa-numitul sindrom pseudogripal: subfebrilitate, dureri articulare şi musculare, oboseală fizică accentuată.

Aşadar, nu neglijaţi aceste simptome! Ele trebuie să vă conducă la medicul de familie. Gripa poate fi gravă la copii, gravide, persoanele în vârstă şi cele cu boli cronice.

Dintre toate virozele respiratorii, simptomatologia gripei e mult mai dură, la fel ca şi complicaţiile pe care le poate produce. Frisoanele şi febra ridicată (39-40 grade), durerile de cap, starea generală alterată şi durerile musculare pot ţine pacientul imobilizat la pat multe zile. Vaccinul antigripal nu ne apără de alte viroze respiratorii.

După efectuarea vaccinării, imunitatea nu se instalează imediat, ci după trei săptămâni, menţinându-se timp de câteva luni. Vaccinul antigripal poate asigura imunitate pentru virusul gripal, însă nu şi pentru alte virusuri respiratorii. De aceea, e important să ştiţi că puteţi să "răciţi" chiar dacă v-aţi vaccinat. Simptomatologia va fi însă mult mai atenuată.

Nu luaţi antibiotice!

În virozele necomplicate, antibioticele nu numai că sunt inutile (ele acţionează asupra bacteriilor, nu a virusurilor), dar pot da rezistenţă în situaţia în care aţi fi nevoiţi să le luaţi. Puteţi însă apela la antitermicele uzuale (paracetamol, algocalmin, ibuprofen etc.), dar cel mai bun este consultul medical! Evitaţi aglomeraţiile şi respectaţi igiena mâinilor. Consumaţi multe fructe proaspete: grepfrutul are proprietăţi miraculoase în răceală, conţinând mari cantităţi de vitamina C. Suplimentele cu vitamina A, B, zinc şi echinaceea susţin imunitatea.