Alianța care ar putea încurca planurile AUR la alegerile din 2028. Ce spune Remus Ștefureac despre scorul PNL-USR

O eventuală alianță între PNL și USR ar putea obține 32% din voturile alegătorilor mobilizați, cu doar trei puncte procentuale sub AUR, potrivit unei analize realizate de directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac. În același timp, AUR a înregistrat prima scădere importantă după 18 luni de stabilitate electorală, PSD a crescut după revenirea la guvernare, iar jumătate dintre români declară că ar vota un partid nou-înființat.

Principalii lideri politici Foto: colaj adevărul

Într-o analiză publicată pe Facebook, intitulată „Evoluții electorale atipice și posibile tendințe pentru alegerile din 2028”, directorul INSCOP, Remus Ștefureac, identifică șase schimbări importante în comportamentul electoral din ultimele șase luni. Acestea ar putea indica direcția în care se vor îndrepta principalele formațiuni politice în 2027, an pre-electoral care va pregăti competiția pentru alegerile locale și parlamentare din 2028.

PNL a câștigat șase procente după căderea Guvernului Bolojan, dar a pierdut ulterior tot

Prima evoluție remarcată de directorul INSCOP este cea a PNL. După moțiunea de cenzură PSD-AUR care a răsturnat Guvernul de coaliție condus de Ilie Bolojan, liberalii au câștigat aproximativ șase puncte procentuale într-o singură lună, ajungând la 20-22% în mai 2026.

Remus Ștefureac consideră că a fost „un record și o evoluție total atipică într-o asemenea situație”. Ulterior, însă, cele cinci luni de guvernare interimară au erodat complet susținerea electorală acumulată de liberali. În noiembrie 2026, PNL a revenit la scorurile din aprilie.

Cu toate acestea, directorul INSCOP consideră că partidul are în continuare oportunități de creștere în opoziție, în jurul lui Ilie Bolojan.

„Pentru PNL, rămân oportunitățile de creștere în opoziție, în jurul unui lider, Ilie Bolojan, care a păstrat un profil coerent și un nivel rezonabil de încredere”, afirmă Ștefureac.

PSD a recuperat pierderile și a ajuns la 24% după preluarea guvernării

Social-democrații au avut o evoluție diferită. Imediat după moțiunea de cenzură, PSD a pierdut trei-patru puncte procentuale, atingând în mai 2026 un minim istoric în măsurătorile INSCOP. Cele cinci luni de opoziție, în perioada guvernării interimare PNL-USR-UDMR, au permis partidului să recupereze aproape integral pierderile înregistrate în acel moment.

Liderul PSD Sorin Grindeanu Foto: EPA

Preluarea guvernării a adus un nou avans electoral, de aproximativ patru-cinci puncte procentuale. Astfel, în noiembrie 2026, PSD a ajuns la un scor de 22-24%.

Directorul INSCOP consideră că există riscul unei erodări rapide a susținerii electorale, în condițiile în care PSD participă singur la o guvernare dificilă, într-o perioadă economică complicată și în plin sezon de iarnă.

„Evident, perspectiva erodării rapide ca urmare a participării solitare la o guvernare grea, în vremuri economice dificile, în plin sezon de iarnă este o ipoteză plauzibilă”, explică acesta.

Totuși, Ștefureac nu exclude o surpriză, respectiv stabilizarea electorală a partidului, dacă social-democrații vor reuși să livreze reforme și să reducă risipa din cheltuielile publice.

„Dar nu poate fi ignorată cu totul nici o surpriză, o stabilizare electorală, în cazul în care PSD va reuși ceea ce acum pare imposibil: să livreze măcar o reformă relevantă sau o reducere serioasă a risipei cheltuielilor publice”, a transmis directorul INSCOP.

AUR pierde până la cinci procente după 18 luni de stabilitate

O altă schimbare importantă este cea înregistrată de AUR. Formațiunea a beneficiat de o susținere electorală excepțional de stabilă în ultimele 18 luni, cu scoruri constante între 38% și 40%.

Situația s-a schimbat în noiembrie 2026, când partidul a coborât pentru prima dată la 34-35%.

Scăderea reprezintă o pierdere de aproximativ patru-cinci puncte procentuale. Remus Ștefureac avansează ipoteza că o parte dintre foștii alegători social-democrați s-ar putea întoarce, temporar sau definitiv, către PSD, după revenirea acestuia la guvernare.

„Adică o pierdere importantă de 4-5%, probabil foști votanți social-democrați, care pare că se întorc, temporar sau nu, la un PSD, revenit la guvernare”, apreciază directorul INSCOP.

Acesta consideră că următoarea perioadă va arăta dacă AUR intră într-un declin electoral sau dacă este vorba doar despre un recul de moment.

USR revine la 12-13% după refuzul de a vota Guvernul

USR a pierdut aproximativ trei puncte procentuale după moțiunea de cenzură, ajungând la 9% în mai 2026. Formațiunea s-a menținut la acest nivel pe parcursul perioadei de guvernare interimară.

Liderul USR Dominic Fritz Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

În noiembrie, după formarea Guvernului PSD și decizia de a nu vota noul Executiv, partidul a recuperat rapid terenul pierdut și a revenit la 12-13%, potrivit analizei lui Remus Ștefureac.

Alianța PNL-USR, la 32%, cu doar trei procente sub AUR

Una dintre cele mai interesante evoluții prezentate de directorul INSCOP privește posibilitatea unei alianțe între PNL și USR. Ipoteza a fost testată în premieră în noiembrie 2026, iar rezultatul a fost de 32% în rândul alegătorilor mobilizați.

Scorul este cu doar trei puncte procentuale sub cel înregistrat de AUR, care se situează în aceeași perioadă la 34-35%.

Remus Ștefureac consideră că un asemenea proiect politic ar putea deveni un reper la alegerile din 2028, dacă cele două formațiuni vor reuși să ajungă la un acord și să depășească dificultățile negocierilor.

„Dacă se va concretiza, iar chinurile facerii nu vor fi extenuante, un asemenea proiect politic are șanse de a deveni un reper la alegerile din 2028”, afirmă directorul INSCOP.

Acesta identifică și câteva condiții pentru ca alianța să funcționeze. În primul rând, proiectul comun ar trebui să fie mai credibil în opoziție decât AUR și să atragă inclusiv o parte dintre alegătorii mai moderați ai partidului condus de George Simion.

În plus, cele două formațiuni trebuie să depășească tensiunile dintre propriile tabere de susținători.

„Să fie mai credibil în opoziție decât AUR, chiar să atragă alegătorii mai moderați ai acestui partid și să depășească «agitațiile» inevitabile ale bulelor partizane”, explică Ștefureac.

Jumătate dintre români ar vota un partid nou. Victor Ponta, printre liderii menționați

O altă tendință identificată în analiză este disponibilitatea unei părți importante a electoratului de a susține o formațiune politică nouă.

Potrivit datelor menționate de directorul INSCOP, jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou-înființat.

Victor Ponta, la interviurile Adevărul Foto: Adevărul

Ștefureac consideră că există spațiu pentru o asemenea construcție politică și că nu lipsesc nici potențialii lideri. Un exemplu menționat de acesta este Victor Ponta, care și-a păstrat permanent un nivel de încredere de peste 20%.

Problema nu ar fi însă înființarea unei noi formațiuni, ci mai ales capacitatea de a o lansa și de a o transforma într-un proiect politic relevant.

„Spațiu de construcție ar fi, lideri potențiali de asemenea (de exemplu, Victor Ponta și-a păstrat permanent un nivel de încredere de peste 20%), unele partide se apropie de prag (SENS), dar timpul rămas până în 2028 este, de fapt, foarte scurt”, a transmis Remus Ștefureac.

Directorul INSCOP atrage astfel atenția că 2027 va fi un an important pentru partidele care vor să intre în competiția electorală sau pentru cele care încearcă să-și consolideze poziția înaintea alegerilor locale și parlamentare din 2028.

„Pentru toată lumea care dorește să intre sau să rămână în jocul politic”, este concluzia analizei.