Profilul românului care a ales să se vaccineze la Maratonul din Capitală
0
Iniţial, la Maratonul de vaccinare din Capitală au participat 1.200 de voluntari, dar din cauza fluxului mare de oameni au mai fost chemaţi voluntari de pe listele de rezervă. Astfel, au fost implicaţi în maraton 1.500 de voluntari - 500 de studenţi, 300 de asistenţi medicali, iar restul, medici specialişti, primari, rezidenţi.
Medicul Mihai Craiu, coordonatorul centrului de vaccinare de la Sala Palatului, a declarat că şi în cursul nopţilor, în fiecare minut, au fost câte 3-4-5 persoane care au venit să se vaccineze.
Psihologul Mihai Copăceanu susţine că acest tip de acţiune are succes pentru că este la îndemâna cetăţenilor. „Reuşita a fost garantată în primul rând de accesibilitatea vaccinării, de uşurinţa cu care puteai să primeşti serul, de faptul că ştiai că poţi la orice oră, în weekend, dimineaţa, seara sau noaptea târziu să te imunizezi. Vorbim de persoane care preferă lucrurile facile şi care au evitat să apeleze înainte la proceduri sau programări care nu le erau convenabile. Majoritatea dintre aceste persoane a avut cel puţin o intenţie de a se vaccina”, a declarat expertul.
Mihai Copăceanu mai spune că un alt factor este cel al influenţei sociale şi că oamenii capătă încredere văzând că şi alte persoane s-au vaccinat. „A existat, după cum au declarat, o categorie de cetăţeni care iniţial nu au dorit să se vaccineze, dar în final au acceptat. Văzând exemplul celorlalţi, văzând că nu sunt efecte adverse, că sunt mii de oameni care se vaccinează, au luat această decizie. De aceea autorităţile ar trebuie să multiplice în mai multe oraşe aceste modele de succes, să vină în întâmpinarea cetăţeanului, să cunoască barierele lui. De preţuit este voluntariatul cadrelor medicale şi al studenţilor, şi al tuturor celor care au realizat organizarea. Desigur, din păcate, sunt cetăţeni care, indiferent de facilităţi, refuză în continuare vaccinarea”, a subliniat psihologul.
Platforma de programare, joc complex pe calculator
La rândul lui, sociologul Mircea Kivu susţine că, în funcţie de categoria de vârstă din care fac parte, cetăţenii s-au înghesuit la Maratonul vaccinării din Bucureşti din motive diferite. „Chiar şi în Capitală, nu toţi vârstnicii au avut la cine apela pentru o programare. Şi trebuie subliniat că platforma de programare s-a dovedit a fi un soi de joc pe calculator destul de complicat chiar şi pentru cei care au o relativă pregătire în utilizarea device-urilor. Apoi, treaba s-a complicat şi mai mult când au apărut listele de aşteptare.
Vârstnicii au putut merge acum să se imunizeze numai cu actul de identitate pentru că nu mai există acea platformă care le complica viaţa. Foarte comod şi la îndemână. Mircea Kivu sociolog
Deci, vârstnicii au putut merge acum să se imunizeze numai cu actul de identitate pentru că nu mai există acea platformă care le complica viaţa. Foarte comod şi la îndemână. Adulţii au dat năvală la imunizare cu gândul la concediu şi fiind, de obicei, de acord că trebuie să se protejeze pe ei şi pe cei din jur. Tinerii, pe altă parte, s-au gândit, cum este şi normal, la vacanţă, la libertatea din vacanţă, de fapt, la concerte şi la cluburi. Anul trecut nu au prea avut libertate şi acum vor să o recupereze. Şi s-au făcut mici grupuri care au mers ziua sau chiar şi noaptea la vaccinare. Noaptea, pentru că era mai liber şi tot au interzis în mod normal la astfel de plimbări”, spune sociologul.
În rural se bate pasul pe loc
Mircea Kivu a vrut totuşi să tragă un semnal de alarmă privitor la gradul de imunizare din mediul rural. „Autorităţile au organizat astfel de acţiuni de vaccinare de tip maraton sau drive-thru tot în oraşele mari, unde, într-un procent important, dorinţa de imunizare este evidentă, iar avantajele acestui proces sunt înţelese din ce în ce mai bine de cetăţeni. Problema mare este în mediul rural, unde problema noului coronavirus este mult mai greu de rezolvat. Nici oamenii nu îşi doresc să se vaccineze, nici nu prea poartă mască, dar nici autorităţile nu prea au soluţii. Cu numai câteva caravane de imunizare nu poţi rezolva o astfel problemă. Apoi, în unele cazuri, responsabilii locali din comune nu au pârghiile necesare - personal, locaţie - pentru organizarea unui centru de vaccinare. Subliniez, nu mă refer la tipul de rural din jurul Capitalei sau din zona altor oraşe mari, din aria lor metropolitană. Vorbim de localităţile aflate la zeci de kilometri de marile centre urbane, unde vaccinarea în mod organizat pare imposibilă”, a precizat sociologul.
Se încarcă comentariile...
