Producătorii români de medicamente îi solicită Premierului să introducă taxa de clawback diferenţiată. Medicamentele ieftine riscă să iasă de pe piaţă
0Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) îi solicită premierului Victor Ponta să se implice direct în eliminarea blocajelor instituţionale care împiedică introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, arătând că menţinerea sistemului actual va avea efecte negative asupra pacienţilor şi industriei.
„În aceste zile, în care atât Senatul cât şi Camera Deputaţilor discută diferite proiecte de lege referitoare la taxa clawback, ne adresăm dumneavoastră, domnule Prim Ministru, atât în calitate de şef al Guvernului, cât şi de lider al coaliţiei guvernamentale, pentru a interveni şi a lua decizia politică de a introduce calculul diferenţiat al taxei clawback, de care să beneficieze atât pacienţii cât şi economia României”, declară Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Taxa, din ce în ce mai mare
Potrivit asociaţiei, adoptarea unei taxe clawback diferenţiată pentru producătorii de medicamente generice întârzie în mod nejustificat.
„Corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback, care să reflecte limitarea de preţ care este impusă medicamentelor generice precum şi impactul mult mai mare pe care taxa actuală, aplicată unitar, îl are asupra producătorilor de medicamente generice, este absolut necesară. Producătorii de medicamente generice ajung să plătească o taxă clawback din ce în ce mai mare, de la un trimestru la altul, pentru aceleaşi valori decontate trimestrial din fondul FNUASS, din cauza creşterii costurilor cu terapii scumpe”, notează APMGR.
Medicamentele ieftine vor dispărea din piaţă
Producătorii farmaceutice spun că povara fiscală a taxei clawback a devenit nesustenabilă şi nu poate duce decât la reducerea producţiei locale de medicamente generice, cu efecte sociale şi economice: multe din medicamentele cu preţuri accesibile (ajunse sub preţul de rentabilitate) vor dispărea de pe piaţă, iar industria locală va amâna investiţiile în dezvoltare şi va fi obligată să recurgă la reduceri de personal.
Pe aceeaşi temă:
Actualizarea de două ori pe an a medicamentelor compensate şi gratuite, dar şi revizuirea taxei de clawback sunt două dintre măsurile propuse de reprezentanţii companiilor farmaceutice celor de la Fondul Monetar Internaţional.
Anul 2014 pare să fie anul schimbărilor pentru sistemul de sănătate românesc, asta pentru că oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS) şi cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi-au propus să finalizeze mai multe proiecte importante, printre care pachetul de bază şi pachetul minim de servicii medicale, noua listă de medicamente compensate, o nouă lege a salarizării, cardul de sănătate sau dosarul electronic al pacientului.
Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la pachetul de bază şi lista medicamentelor compensate nu au fost respectate, potrivit Coliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
Promisiunile Ministerului Sănătăţii legate de pachetul de bază şi de lista medicamentelor compensate rămân neonorate, astfel că mulţi pacienţi nu ştiu în ce măsură vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, consideră Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).
Chiar dacă noul pachet de servicii medicale de bază are un conţinut cuprinzător, trăsătura sa fundamentală este deplasarea unei părţi din costul actului de îngrijire asupra pacientului. Deşi serviciile acoperite sunt acum mai transparente pentru asiguraţi, pachetul este în mare măsură bazat pe documente normative deja existente. Concluziile se desprind din cel mai recent raport de cercetare elaborat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).
Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică
Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.