Procesul lui Milosevici urmeaza a fi supus unei revizuiri radicale

Surpriza la Tribunalul Penal International (TPI) de la Haga, unde, ieri, trebuia sa inceapa a doua faza - cea a apararii - a procesului-fluviu intentat fostului presedinte iugoslav Slobodan

Surpriza la Tribunalul Penal International (TPI) de la Haga, unde, ieri, trebuia sa inceapa a doua faza - cea a apararii - a procesului-fluviu intentat fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici. La scurta vreme dupa inceperea sedintei, in prezenta acuzatului, dupa ce pana in ultimul moment au existat incertitudini asupra posibilitatii ca acesta sa fie de fata, datorita unor probleme de sanatate, presedintele tribunalului, judecatorul Patrick Robinson, a anuntat ca se impune "o revizuire radicala" a conditiilor in care se desfasoara procesul, inclusiv eventualitatea ca acesta sa nu mai aiba loc. Intr-adevar, potrivit unui raport medical, caruia judecatorii i-au dat citire, Milosevici (in varsta de 62 de ani) "are absoluta nevoie de odihna", ca urmare ca "tensiunii sanguine extrem de ridicate". Un al doilea raport, caruia i s-a dat, de asemenea, citire in instanta, precizeaza ca in perioadele de stres tensiunea fostului presedinte inregistreaza oscilatii severe, ceea ce implica riscuri serioase. Tribunalul urma sa adopte in cursul zilei de ieri sau cel mai tarziu astazi o hotarare definitiva, ca urmare a acestor constatari de ordin medical. Substitutul de procuror Geoffrey Nice a prezentat o dubla propunere pentru a se face fata situatiei ivite: ori sa fie desemnat un aparator din oficiu, care sa usureze presiunile constante sub care se afla Milosevici, dat fiindca acesta, in virtutea pregatirii sale juridice, isi asuma singur apararea, ori sa se stabileasca o linie video directa intre sala tribunalului si locul de detentie a lui Milosevici, in cazul cand starea sanatatii nu ii va mai permite acestuia sa se mai deplaseze. Acuzatul a respins categoric ambele variante si a cerut sa i se acorde mai mult timp pentru a-si completa apararea. Milosevici este invinuit de genocid si crime impotriva umanitatii comise in timpul celor trei conflicte majore (din Croatia, Bosnia si Kosovo) care au destabilizat fosta Iugoslavie in cursul anilor '90. Milosevici respinge toate cele 66 capete de acuzare si contesta, de altfel, legitimitatea TPI, constituit in 1993 de Consiliul de Securitate al ONU special pentru judecarea crimelor de razboi comise in timpul acestor conflicte. Pentru a-si sustine apararea, el a solicitat convocarea a nu mai putin de 1.631 de martori, intre care oameni politici cunoscuti, ca fostul presedinte american Bill Clinton, presedintele Frantei, Jacques Chirac, premierul britanic, Tony Blair, si cancelarul german Gerhard Schroeder. Este insa greu de presupus ca acestia vor raspunde somatiei. Potrivit argumentelor pe baza carora Milosevici intelege sa-si construiasca apararea, cheia razboaielor din Balcani nu se afla in regiune, ci in afara ei, el sperand ca martorii adusi in instanta sa vorbeasca despre eforturile sale in vederea unor solutii mediate. Intr-un comentariu al BBC, este reprodusa opinia unui specialist in treburile balcanice, Neil Clark, potrivit caruia probatoriul care sa sustina acuzatiile este destul de "precar". Comentand aceasta declaratie, BBC afirma ca acuzarea nu a prezentat inca acele dovezi zdrobitoare pe care conta initial pentru a dovedi culpabilitatea lui Milosevici.