Primul om pe Lună a urcat la Ceruri

Neil Armstrong, comandantul misiunii spaţiale Apollo 11, a păşit pe Lună la 20 iulie 1969, la vârsta de 39 de ani

Astronautul american Neil Armstrong, primul pământean care a lăsat urme de paşi pe solul lunar, a murit la vârsta de 82 de ani, din cauza unor complicaţii apărute după o operaţie la inimă.

Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună la 20 iulie 1969, a fost supus - la doar două zile după ce şi-a sărbătorit ziua de naştere, pe 5 august - unei operaţii pe cord deschis pentru desfundarea unei artere coronare. Complicaţiile postoperatorii au agravat starea de sănătate a fostului astronaut, iar sâmbătă, 25 august, acesta a decedat.

Anunţul a fost făcut de familie, care, într-un comunicat adresat presei americane, a declarat: „Neil a fost iubitul nostru soţ, tată, bunic, frate şi prieten. Data viitoare când o să vă plimbaţi pe-afară într-o noapte senină şi o să vedeţi Luna zâmbind către voi, gândiţi-vă la Neil şi faceţi-i cu ochiul". De asemenea, NASA a reacţionat imediat şi a transmis condoleanţe familiei, prin intermediul reţelei de socializare Twitter.

Mesajul lui Obama

Vestea morţii celui mai cunoscut astronaut a întristat o lume întreagă. Într-o declaraţie publică, preşedintele SUA, Barack Obama, l-a numit pe Neil Armstrong „unul dintre cei mai mari eroi americani, nu numai din epoca actuală, ci din toate timpurile". „Atunci când el şi coechipierii săi au decolat la bordul navetei Apollo 11, în 1969, au luat cu ei aspiraţiile unei naţiuni întregi. (...) Şi atunci când Neil a pus piciorul pe Lună pentru prima dată, el a oferit un moment de reuşită umană care nu va fi uitat niciodată", a continuat liderul de la Casa Albă, care, la 20 iulie 1969, avea doar 8 ani. „Astăzi, spiritul pentru cunoaştere al lui Neil continuă să anime bărbaţii şi femeile care şi-au dedicat viaţa explorării necunoscutului. (...) Această moştenire va fi dusă mai departe, alimentată de un om care ne-a invăţat puterea enormă a unui mic pas", a conchis Barack Obama.

Un alt mesaj emoţionant a fost cel transmis de Mitt Romney, contracandidatul republican al preşedintelui Obama. „Cu un curaj nemăsurat şi cu o imensă iubire faţă de ţara sa, Neil a păşit acolo unde niciun alt om nu a mai făcut-o. Luna va simţi lipsa primului său fiu de pe Pământ", a spus Romney.

O reacţie asemănătoare a venit şi de la singurul astronaut român care a călătorit în spaţiu. Dumitru Prunariu a declarat, la Realitatea TV, că Neil Armstrong a fost primul său erou. „Despre 1969 îmi amintesc că aveam 17 ani şi că am stat, împreună cu părinţii, până la 4 dimineaţa când s-a transmis în direct acest eveniment extraordinar pentru întreaga lume. A fost un moment emoţionant. A fost un îndemn pentru tineri", a spus Prunariu.

„Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire"

În calitate de comandant al misiunii spaţiale Apollo 11, Neil Armstrong a devenit primul om care a păşit pe Lună, pe 20 iulie 1969, când a rostit celebrele cuvinte: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire".  Apollo 11 a fost cea de-a cincea misiune cu echipaj uman din Programul Apollo, gestionat de NASA, şi a treia care a plasat oameni pe orbita lunară. Este, însă, prima care a reuşit aselenizarea. Doi oameni l-au însoţit în misiune pe Armstrong: Michael Collins şi Edwin „Buzz" Aldrin Jr.

Decolarea

La 16 iulie 1969, modulul misiunii Apollo 11 a fost lansat cu o rachetă Saturn V, de la Centrul Spaţial Kennedy. La 19 iulie, Apollo 11 a trecut pentru prima dată prin spatele Lunii, intrând în orbita lunară. Au urmat 30 de orbitări, timp în care echipajul a văzut situl de aselenizare, în sudul Mării Liniștii (Mare Tranquillitatis). O zi mai târziu, modulul lunar, numit „Eagle" („Vulturul"), cu Armstrong şi Aldrin la bord, s-a separat de modului de comandă, unde a rămas Collins, şi a început coborârea spre Lună.

Imediat după aselenizare, Armstrong a transmis către centrul de control al misiunii un mesaj la fel de celebru: „Huston, Tranquility Base here. The Eagle has landed" („Huston, aici Baza Liniştii. Vulturul a asolizat"). Apoi, astronauţii au gândit plasarea echipamentului ştiinţific şi înfigerea steagului SUA, privind prin geamurile modulului lunar. Într-un final, Armstrong a deschis trapa şi a început coborârea pe scara formată din nouă trepte. Peste patru minute, Neil Armstrong şi-a pus piciorul stâng pe suprafaţa Lunii, devenind primul pământean ce a pus piciorul într-o altă lume.

Drumul spre casă

După ce au înfipt steagul SUA în solul lunar, astronauţii au avut o discuţie cu Richard Nixon, care a fost caracterizată de preşedintele SUA drept „cea mai importantă convorbire telefonică făcută din Casa Albă". Între cele două ieşiri din modul, astronauţii au luat „primul prânz spaţial", de fapt o gustare compusă din patru cubuleţe de şuncă, trei prăjiturele, piersici deshidratate, suc de ananas şi cafea.

A urmat montarea echipamentului știinţific Apollo, care includea un seismograf pasiv și laser retroreflector de mare distanţă. Multe din activităţiile extravehiculare au durat mai mult decât se preconiza, așa că au trebuit să renunţe la jumătatea activităţii de recoltare a rocilor, căruia i-au fost alocate 34 de minute. După mai mult de două ore şi jumătate petrecute pe suprafaţa lunară, astronauţii au făcut cale întoarsă spre Terra, lăsând în urmă instrumente știinţifice precum retroreflectorul utilizat pentru experimentul de măsurare a distanţei Lună - Pământ și seismograful.

Un erou tăcut

Astronautul s-a născut la 5 august 1930 la Wapakoneta, în Ohio. Pasionat de zbor de la o vârstă fragedă, Neil Armstrong şi-a obţinut licenţa de pilot la vâsta de 16 ani. Un an mai târziu, în 1947, a început să studieze ingineria aeronautică la Universitatea Purdue, cu o bursă oferită de Marina Americană. Şi-a întrerupt studiile în 1949, când a fost chemat să lupte în războiul din Coreea.

În timpul conflictului militar, Armstrong a zburat în 78 de misiuni de luptă, până în 1952 când a părăsit serviciul şi s-a întors la şcoală. Trei ani mai târziu, Armstrong s-a alăturat Comitetului Naţional consultativ pentru aeronautică (ANCA), care mai târziu a devenit Administraţia Naţională a Aeronauticii şi a Administrării Spaţiului (NASA).

Pentru NASA a lucrat într-o serie de capacităţi diferite, inclusiv servind ca pilot de încercare şi ca inginer. El a testat mai multe aeronave de mare viteză, inclusiv X-15, care ar putea atinge o viteză maximă de 4.000 de mile pe oră. Primul său zbor spaţial a fost ca pilot comandant al misiunii Gemini 8, în 1966, iar ultimul a fost Apollo 11.

După ce şi-a încheiat activitatea la NASA, Armstrong a dus o viaţă foarte discretă. La un an după misiunea Apollo 11, Armstrong a părăsit NASA pentru a deveni profesor de inginerie la Universitatea din Cincinnati. El a şi locuit în zona Cincinnati cu soţia lui, Carol.

De atunci, Armstrong a apărut foarte rar în public. În februarie 2000, Armstrong declara: „Sunt şi voi rămâne mereu un inginer, un tocilar cu şosete albe şi cu suport de pixuri în buzunar".  Apoi, într-unul dintre ultimele sale interviuri, în 2005 a evitat să vorbească despre experienţa sa în spaţiul cosmic. A spus doar atât: „Cred că tuturor ne place să fim recunoscuţi, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru întreaga activitate".

Armstrong lasă în urmă doi fii, un fiu şi o fiică vitregi, 10 nepoţi, un frate şi o soră.

"Cred că tuturor ne place să fim recunoscuţi, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru întreaga activitate."
Neil Armstrong astronaut