Planul național anticancer, promulgat. Ce conține

Speranțe mari pentru bolnavii oncologici din România. Planul național anticancer devenit lege a fost promulgat de șeful statului marți, 2 noiembrie.

Bolnavii oncologici pot spera să fie tratați ca afară Foto: Shutterstock

”Momentul de astăzi este un foarte bun exemplu că eforturile susţinute duc la punerea în practică a angajamentelor asumate. Sunt încrezător că, deşi rezultatele nu vor apărea peste noapte, putem reuşi împreună, în parteneriat, printr-un efort naţional, să îmbunătăţim starea de sănătate a populaţiei”, a subliniat preşedintele Iohannis, în cadrul unei ceremonii la Cotroceni.

Potrivit noului act normativ, toţi cetăţenii români au dreptul, de anul viitor, la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, după cum urmează: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psihooncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.

Diagnosticare și analize mai rapide

Obiectivul principal pe care această lege îl urmărește, potrivit documentului, este acela al stabilirii unui traseu standardizat la pacientului oncologic între diversele etape ale îngrijirii medicale, boala oncologică fiind abordată integrat, în cadrul unor echipe multidisciplinare. Printre măsurile prevăzute se numără aceea ca medicul de familie să poată recomanda direct colonoscopia sau CT-ul. Pacienții oncologici vor avea prioritate la consultații și explorări, în baza unei liste separate de programări.

Echipele medicale multidisciplinare în tratarea bolnavilor oncologici vor deveni normă. Ele vor fi formate din chirurgi, radiologi, oncologi medicali, radioterapeuți, anatomopatologi (în viitor și specialist în biologie moleculară) și medicul curant, care prezintă pacientul și se vor întâlni ori de câte ori va fi necesar.

Medicina personalizată va include, printre altele, accesul la testarea biomarkerilor relevanți pentru stabilirea tratamentului personalizat prin finanțarea unui subprogram în cadrul Programului Național de Oncologie și crearea unei divizii de genomică pentru a putea preveni și identifica precoce, diagnostica precis și trata mai eficient cancerul, în colaborare cu Institutul Național de Genomică.

Terapii noi decontate de la bugetul de stat

Introducerea terapiilor inovative ocupă un loc important în cadrul planului. Astfel, pacienții fără alternativă terapeutică modernă și eficientă vor avea acces la terapii noi, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenția Europeană a Medicamentului, fără a mai aștepta o includerea la rambursare în baza Hotărârii de Guvern nr. 720/2008. Decontarea ar urma să se facă dintr-un fond de inovație în sănătate, finanțat de la bugetul de stat. Planul prevede că bugetul fondului de inovație va fi stabilit pentru o perioadă de 4 ani pentru a oferi predictibilitate. Perioada de implementare a acestei prevederi este între 2023 și 2026.

Servicii de psihologie și nutriție

Planul prevede acordarea de servicii standardizate de psihooncologie și onconutriție, din 2023, prin introducerea pe parcursul terapiei oncologice a unui plan nutrițional care să țină cont de fiecare stadiu al tratamentului în care se află pacientul în colaborare cu nutriționiști acreditați și cu psihologi specializați, precum și crearea unor cursuri de informare și educație pentru sănătate și prevenție pentru aparținători cu scopul înțelegerii și combaterii stigmatizării.

Planul mai prevede crearea unei rețele între centrele de tratament naționale pentru o mai bună îngrijire a pacienților, integrarea centrelor naționale în cele europene.

Componenta de prevenție include campanii de informare referitoare la factorii de risc în apariția bolilor oncologice și măsurarea lor, dincolo de cei care sunt astăzi cei mai discutați, respectiv nutriția și stresul. Planul mai prevede realizarea unui registru național funcțional al bolnavilor de cancer, în prezent existând doar două, la Cluj și la Timișoara, și organizarea unei baze de date pe diferite categorii de vârstă, sex, localizare cancer, educație, pacienți la risc. 

Acces mai mare la măsuri paliative

Cât privește paliația, sunt prevăzute măsuri de creștere a accesului, prin finanțarea unei proceduri pentru pacienții oncologici aflați în afara programului de chimioterapie sau terapie biologică. Acestea vor include printre altele analize medicale, radiografii abdominale simple, radiografii pulmonare, transfuzii de produse biologice, administrare de antibiotice injectabile, antifungice, vit. B12, fier injectabil, heparine cu molecula mică, administrare de tratament intravenos sau intramusculare (soluții saline, electroliți, antisecretori, prokinetice, antialgice, vitamine, alimentație parenterală, aminoacizi), clisme, îngrijiri ale stomei.

Componenta de prevenție include campanii de informare referitoare la factorii de risc în apariția bolilor oncologice și măsurarea lor