"Planul Berthelot" pentru Verdunul românesc

Alături de români, francezii au hotărât să comemoreze şi să redeschidă pagini uitate sau mai puţin ştiute de istorie. Ei, cei care, de-a lungul secolelor, au purtat o vie prietenie poporului

Alături de români, francezii au hotărât să comemoreze şi să redeschidă pagini uitate sau mai puţin ştiute de istorie. Ei, cei care, de-a lungul secolelor, au purtat o vie prietenie poporului nostru şi care, în Primul Război Mondial, prin vestita misiune Berthelot, în România, au colaborat decisiv la victoria de pe frontul de est.

"Grup de români aparţinând Regimentului de marş al Legiunii Străine", "Misiunea militară şi diplomatică românească la Paris", "Studenţi români pregătindu-se de plecare spre cel de-al doilea front". Soldatul Curre. Soldatul Perben. Maiorul Germain. Colonelul Vouillemin. Veterinarul (civil) Tatier. Locotenentul Amiable. Soldatul Bruxelle. Alături de nume, imagini.

O expoziţie: "Imagini ale prieteniei franco-romane, 1910-1918". Şi un film, "Pâinea şi sarea", prezentat la Paris, în ianuarie, şi, săptămâna aceasta, în premieră românească, la Centrul Militar Naţional. Şi discursuri, şi discuţii. Toate pe marginea unei duble misiuni: a românilor, în Franţa şi a francezilor, conduşi de generalul Berthelot, în România.

Un general francez pe frontul românesc "În urmă cu 90 de ani, de la sfârşitul lui iulie şi până la începutul lunii septembrie, la porţile Moldovei s-a desfăşurat una dintre marile bătalii ale Primului Război Mondial, cea mai mare de pe frontul românesc", după cum spunea miercuri, în discursul său de la Cercul Militar Naţional, generalul (în rezervă) Mihai Ionescu.

"De o parte şi de alta a frontului, aproape un milion de luptători s-au înfruntat atunci, de la Carpaţii de Curbură, la Dunărea Maritimă, în suprema încercare a Puterilor Centrale de a străpunge frontul româno-rus, a scoate România din război şi de a avansa în stepele nord-pontice spre alte grânare şi câmpuri petrolifere. Le-a fost dat unui general român, Eremia Grigorescu, să rostească înflăcărata sentinţă: <> şi armatei ţării conduse de regele Ferdinand, generalilor Alexandru Averescu, Constantin Prezan şi altora să împlinească voinţa de rezistenţă a românilor.

Le-au fost alături în amarul cumplitei retrageri din toamna şi iarna anului 1916, în primăvara refacerii şi mai ales atunci, în vara marelui sacrificiu, francezii, ofiţeri şi soldaţi, ai misiunii militare a generalului Henri Mathias Berthelot", a mai spus generalul român, evocând cu patos marea prietenie armată româno-franceză. Cunoscut în România, mai puţin în Franţa Eroul zilei de miercuri, la Cercul Militar Naţional, a fost, într-adevăr, generalul Berthelot şi celebra sa misiune în România, urmare a unei misiuni a românilor pe frontul francez şi a unui Plan secret numit Planul XVII sau "Planul Berthelot".

Generalul Berthelot, care se considera "un adevărat român" (a şi fost împroprietărit de rege în judeţul Hunedoara), "este mai cunoscut în România decât în Franţa", potrivit unui diplomat francez. "În acele condiţii tragice, Franţa a oferit un important ajutor României, prin trimiterea unei misiuni militare (peste 1.500 de ofiţeri şi soldaţi), comandată de generalul Henri Mathias Berthelot.

Misiune sosită în ţară la 16 octombrie 1916. Pentru meritele sale - reconstrucţia armatei române în iarna 1916-1917 -, generalul Berthelot a fost decorat, de către regele Ferdinand, cu Ordinul Mihai Viteazul. Armata română refăcută şi-a demonstrat calităţile în dura campanie din vara anului 1917. La Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, în zilele verii de acum nouă decenii, forţele române au purtat <> , aşa cum consemna însuşi generalul Berthelot", a mai amintit generalul Ionescu în discursul său comemorativ.

Pâinea, sarea şi Marseilleza românească Scurtmetrajul "Pâinea şi sarea" ("Le Pain et le sel"), realizat de ziarista Marcela Feraru, iniţial în versiune franceză şi prezentat miercuri la CMN şi în limba română, prezintă România anilor neutralităţii (1914-1916) şi ai participării ei efective la Primul Război Mondial (1916-1918). Filmul "Pâinea şi sarea" a reuşit să pună cap la cap imagini cu totul inedite din Arhivele franceze şi să le aducă pentru prima dată la lumină în faţa publicului român.

Sunt imagini din timpul misiunii române în Franţa şi a misiunii franceze conduse de generalul Berthelot în România. Reviste de front, campanii de luptă, soldaţi în tranşee, primirea regelui (şi a înalţilor ofiţeri români şi francezi) cu pâine şi sare. Zile de front şi marşuri triumfale. Filmul se termină cu cântecul plin de dramatism "Treceţi batalioane române Carpaţii". Aproape o Marseilleză. O Marseilleză românească.

Imagini de epocă din misiunile de luptă romano-franceze

Prietenia româno-franceză in imagini de epocă, asa cum este ilustrata In expoziţia itinerantă "Images de l'Amitie Franco-roumaine 1910-1918" şI in documentarul "Pâinea şI sarea"/"Le pain et le sel", realizat de jurnalista Marcela Feraru cu sprijinul Arhivelor Militare ale Franţei