Peste 700 de soldati americani ucisi de la declansarea razboiului din Irak

* 105 militari au murit numai de la inceputul lunii aprilie * Efect de domino dupa inceperea retragerii spaniole din Irak: Honduras isi va retrage cei 368 de militari "in cel mai scurt timp posibil"; Thailanda ameninta cu retragerea daca oamenii sai vor fi raniti sau ucisi

Peste 700 de soldati americani au fost ucisi in Irak de la declansarea razboiului, in martie 2003. Acesta este bilantul oficial anuntat de Pentagon, care recunoaste ca mai mult de jumatate dintre acestia, mai precis 400, si-au pierdut viata in lupta dupa anuntul facut de presedintele George W. Bush, la 1 mai 2003, privind incetarea operatiunilor majore din Irak. Conform acestui bilant, 511 soldati au fost ucisi in lupta (105 dintre acestia numai in cursul lunii aprilie in violentele din regiunile siite), iar alti 197 au murit "in alte circumstante". Bilantul negru al trupelor americane este cu atat mai grav cu cat coalitia din Irak da semne de slabire. Prognozat de analisti inca de la primele declaratii pe aceasta tema facute de noul premier spaniol Jose Luis Rodrigues Zapatero, efectul de domino generat de retragerea trupelor spaniole a inceput sa-si faca efectul o data cu inceperea acestui proces, care urmeaza sa se incheie in maximum opt saptamani. Dupa Spania, a venit randul presedintelui Republicii Honduras, Ricardo Maduro, sa anunte ca isi va retrage cei 368 de soldati "in cel mai scurt timp posibil". Trupele honduriene au sosit in Irak in vara anului trecut in calitate de "casti albastre", ocupandu-se cu operatiuni de deminare si cu furnizarea de ajutoare medicale in centrul tarii, mandatul lor initial urmand sa expire in luna iulie. De asemenea, premierul thailandez Thaksin Shinawatra a declarat ca personalul tehnic si medical, in numar de 451, va fi retras in cazul in care vor exista atacuri la adresa lor. Doi soldati thailandezi si-au pierdut viata intr-un atac cu bomba la Karbala, in decembrie anul trecut, guvernul thailandez fiind supus unor presiuni crescande pentru retragerea trupelor care se afla la Karbala, la 100 de kilometri sud de Bagdad, in scopuri umanitare. De asemenea, Ambasada Thailandei in Suedia a primit, la inceputul acestei luni, o scrisoare in care autoritatile acestui stat sud-est asiatic erau amenintate cu atacuri similare celor din Spania, din 11 martie, din cauza trimiterii de trupe in Irak. Aceste "dezertari" constituie o grea lovitura pentru presedintele Bush, care a laudat in repetate randuri unitatea si forta coalitiei internationale in Irak. Speriata de efectul de domino, Casa Alba i-a trimis la inaintare pe Condoleezza Rice, consilierul prezidential pe probleme de securitate nationala, si pe Colin Powell, secretarul de Stat, care au telefonat ministrilor de Externe ai tarilor membre ale coalitiei - inclusiv sefului diplomatiei romane, Mircea Geoana -, pentru a se asigura ca acestea nu vor urma exemplul Spaniei. Cei doi au primit asigurari ca angajamentele asumate vor fi respectate in continuare, insa chiar si in aceste conditii Statele Unite se afla intr-o situatie delicata, pentru ca nici unul dintre statele coalitiei nu doreste sa suplimenteze numarul militarilor trimisi in Irak, ceea ce face destul de dificila inlocuirea trupelor care au fost rechemate. Cu atat mai grea va fi inlocuirea trupelor spaniole si honduriene cu cat acestea aveau in responsabilitate o zona foarte delicata, ce include si orasul Najaf, unde au avut loc numeroase conflicte. Viitorul coalitiei in Irak nu pare deloc a fi unul roz, in conditiile in care trupele vor fi nevoite sa ramana aici si dupa 30 iunie, data prevazuta pentru transferul de putere catre irakieni, "atat timp cat va fi necesar". Iar estimarile sunt din ce in ce mai sumbre, generalul de brigada Nick Carter, comandantul fortelor britanice de la Basra, apreciind ca aceasta perioada ar putea dura "doi, trei sau chiar zece ani".
John Negroponte, primul ambasador american in "noul" Irak
Casa Alba a anuntat, luni, numirea lui John D. Negroponte - un diplomat experimentat, cu o cariera remarcabila - ca ambasador al SUA in "noul" Irak, acesta urmand sa-si preia atributiile dupa predarea puterii catre irakieni, moment in care Irakul ar urma sa-si recapete, cel putin teoretic, suveranitatea. Criticat de unele cercuri pentru prestatia sa in America Centrala, in anii '80 - cand a fost ambasador in Honduras in timpul razboiului dintre aceasta tara si Nicaragua condusa de regimul sandinist si apoi ambasador in Mexic in timpul revoltei zapatiste a lui Chiapas - Negroponte nu poate fi deloc invidiat pentru noul sau post. El va avea de condus cea mai mare ambasada americana din lume, cu un efectiv de 3.000 de functionari, dintre care doar 700-1.000 sunt cetateni americani, restul fiind irakieni sau de alte nationalitati. In plus, Negroponte, in varsta de 64 de ani, va trebui sa faca un slalom diplomatic extrem de delicat intr-o tara aflata practic sub ocupatie americana de mai bine de un an de zile, in care conflictele dintre sunniti, siiti si kurzi nu vor inceta prea curand.